ALERTĂ | Tribunalul a motivat plasarea în arest la domiciliu a lui Călin Georgescu. Faptul că a revenit în țară, deși a fost plecat și lipsa violențelor faptelor, printre motivele magistratului de eliberare din pușcărie

Judecătorul care a stabilit plasarea în arest la domiciliu a fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, a motivat decizia, astfel că urmează judecarea contestației DIICOT la Curtea de Apel București.

Magistratul a explicat pe larg motivele pentru care a admis această cerere a apărării lui Georgescu arătând între altele că deși acesta a avut măsuri preventive în alte cauze și deși a părăsit România a revenit în țară conform programului impus și nu a creat dificultăți în respectivele anchete.

Totodată, mai arată magistratul Andriescu, faptele cercetate în acest dosar nu sunt fapte violente, care să impună menținerea acestuia în arest preventiv.

Analiza magistratului Andriescu

„Analizând cererea cu care este învestită instanța, din perspectiva dispozițiilor legale în materie, judecătorul de drepturi și libertăți are în vedere următoarele:

Potrivit art. 242 alin. 2 C.p.p. măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu altă măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 2o2 alin. 1.

Or, scopul prevăzut de art. 202 alin. 1 C.p.p. este acela al asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.

Mai întâi, judecătorul de drepturi și libertăți notează că în continuare în cauză există probe din care rezultă o suspiciune rezonabilă în sensul că petentul inculpat ar fi comis faptele descrise mai sus, sens în care judecătorul de drepturi și libertăți face referire la materialul probator prezentat de către Parchet prin referatul cuprinzînd propunerea de luare a arestării preventive și care a fost analizat prin încheierea pronunțată la data de 22.9.2026 de Tribunalul București în dosarul nr. 39502/3/2026, iar mai apoi de Curtea de Apel București, în același dosar, prin încheierea din data de 29.9.2026, mai sus menționată”, începe expunerea magistratul de la Tribunal.

Georgescu sub imperiul celei mai grele măsuri preventive

„Prin urmare, această condiție este îndeplinită în cauză. În continuare, observăm că inculpatul se află sub imperiul celei mai grele măsuri preventive în condiţiile în care este acuzat de săvârșirea de infracţiuni cu o natură economică, comise fără violență.

Se mai observă că ancheta penală s-a derulat în această cauză într-un ritm firesc, potrivit specificului faptelor cercetate, în cauză fiind necesare a se efectua, printre altele, comisii rogatorii în străinătate care au necesitat perioade mai mari de timp pentru a fi aduse la îndeplinire, s-a efectuat raportul de constatare prin care a fost stabilit traseul sumelor de bani etc.

Astfel, în cauză sau administrat o serie de probe, de o natură variată (audierea martorilor și a părților; procese-verbale de investigații; interceptări și înregistrări în mediul ambiental, respectiv a convorbirilor telefonice și a altor comunicări prin mijloace electronice; percheziții informatice; comisiile rogatorii și raportul de constatare anterior menționate etc.), administrarea acestor probe părând a se desfășura în bune condiții, atât înainte de momentul luării arestării preventive, cât și ulterior respectivului moment”, continuă judecătorul de drepturi și libertăți.

Georgescu, un inculpat „cuminte”

„În ceea ce privește riscul sustragerii de la derularea în continuare a procesului penal, judecătorul de drepturi și libertăți notează că analiza acestei situații nu poate face abstracție de împrejurarea că în nici una dintre celelalte cauze judiciare care îl vizează pe inculpat (cauze de competența judecătoriei, respectiv a curții de apel) nu mai subzistă la acest moment vreo măsură preventivă.

Inculpatul Georgescu s-a aflat astfel în stare de deplină libertate, fără nici o măsură preventivă, timp de cîteva luni, perioadă în care acesta a avut ampla posibilitate de a fugi din țară și de a se sustrage de la urmărire penală și de la judecată.

Or, inculpatul nu a făcut acest lucru, ba chiar dimpotrivă, atunci când a părăsit țara a revenit ulterior și a dat curs chemărilor organelor judiciare.

De altfel, nu există absolut nici un fel de date că, în perioada în care inculpatul sa aflat anterior în control judiciar, acesta s-ar fi sustras de la chemările organelor judiciare sau nu ar fi respectat obligațiile care i-au fost impuse în cadrul respectivei măsuri preventive, împrejurare care este de natură să pună în lumină o conduită procesuală corespunzătoare a acestuia și permite anticiparea unei astfel de conduite și în viitor”, punctează judecătorul care a admis cererea fostului candidat la alegerile prezidențiale.

Este suficient arestul la domiciliu

„Evaluând în continuare criteriile prevăzute de art. 242 alin. 2 C.p.p. (împrejurările concrete ale cauzei și conduita procesuală a inculpatului), judecătorul constată că deși privarea de libertate este în continuare necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică (constatată la momentul dispunerii măsurii), totuși reapreciind – la acest moment procesual și în limitele învestirii sale -, criteriile de mai sus, măsura arestării preventive nu mai pare a fi proporțională cu gravitatea acuzațiilor, măsura arestului la domiciliu fiind suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal, înlăturarea eventualului risc de sustragere și prevenirea comiterii de alte infracțiuni.

Judecătorul de drepturi și libertăți consideră că este necesar a reaminti că instanţa de control constituțional s-a pronunțat în repetate rânduri asupra naturii măsurilor preventive a arestului preventiv și a arestului la domiciliu, statuând că ambele sunt măsuri preventive privative de libertate.

În acest sens, prin decizia nr. 650/11.11.2014, Curtea Constituțională a reținut că acestea sunt instituții de drept procesual cu caracter de constrângere, având drept scop asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal, că ele vizează starea de libertate a suspectului sau a inculpatului și că au drept efect fie privarea de libertate, fie restrângerea libertății de mișcare.

De asemenea s-a mai notat că atât persoanele aflate în arest preventiv, cât și cele aflate în arest la domiciliu se află într-o formă de privare de libertate, iar din perspectiva naturii/substanței, efectelor, manierei de executare și a intensității, a condițiilor și cazurilor de luare a acestora, cele două măsuri reprezintă o interferență majoră în dreptul la libertatea individuală a persoanei.

Din această perspectivă, Curtea a apreciat că, din modul de reglementare a măsurii arestului la domiciliu, aceasta reprezintă o afectare a drepturilor persoanei care, prin intensitate și modul de aplicare/de punere în executare, afectează libertatea persoanei, având caracteristicile unei privări de libertate. Prin decizia sa nr. 22/17.1.2017 Curtea Constituțională a mai subliniat că deși suficiente pentru a determina luarea unei măsuri preventive privative de libertate, temeiurile care stau la baza luării acestei măsuri își pierd din intensitate odată cu trecerea timpului, pierzându-și în același timp caracterul suficient.

Tocmai de aceea, la un moment dat, prelungirea măsurii preventive privative de libertate nu se va mai putea baza pe existența acelorași temeiuri care au stat la baza dispunerii ei, ci, eventual, pe constatarea existenței unor noi temeiuri”, explică tehnic judecătorul Andriescu.

Judecătorul, de acord cu gravitatea faptei lui Georgescu

„Fără a contesta deci gravitatea faptelor imputate inculpatului şi importanţa valorii sociale protejate de norma de incriminare presupus a fi încălcată de acesta, astfel cum au fost reținute de către completul de drepturi și libertăți din cadrul curții de apel, trebuie avut totodată în vedere că pericolul concret pentru ordinea publică nu se amplifică odată cu trecerea timpului ci, dimpotrivă, se atenuează şi, prin urmare, organele judiciare trebuie să prezinte 5motive specifice care să justifice persistența motivelor detenției ajungându-se chiar ca, la un moment dat, să nu mai îndeplinească cerinţele impuse de lege pentru a justifica menţinerea în stare de arest preventiv a unei persoane.

În aceiași ordine de idei, trebuie reamintită și vechimea presupuselor fapte imputate petentului-inculpat, care reprezintă un element ce trebuie avut în vedere împreună cu acelea ale conduitei procesuale a inculpatului și circumstanțele concrete ale cauzei.

Astfel, potrivit acuzației formulate de către parchet, conduita ilicită a inculpatului s-ar fi desfășurat la datele de 22.12.2021, 28.12.2021 și 20.1.2022, iar aceste fapte au ajuns la cunoștința organelor judiciare prin sesizările formulate de către Leu Răzvan Liviu la data de 27.5.2024 (înregistrată la DIICOT și care a stat la baza formării dosarului nr. 2871/19/P/2024), respectiv la data de 19.7.2022 (înregistrată inițial pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul București sub nr. 3208/159/P/2022 și reunită apoi la dosarul înregistrat pe rolul DIICOT, anterior menționat).

Nicăieri din cuprinsul dosarului de urmărire penală nu rezultă date că inculpatul ar fi comis sau ar fi pregătit comiterea de fapte asemănătoare, ulterior formulării sesizărilor din prezenta cauză”, mai arată judecătorul de la Tribunal.

Circumstanțele atenuante ale lui Georgescu

„În această privință, este de necontestat faptul că inculpatul Georgescu beneficiază de circumstanțe personale favorabile: este în vârstă de 64 de ani, nu are antecedente penale, este integrat în societate, are un domiciliu stabil, este căsătorit și are și doi copii minori, este absolvent de studii superioare.

Or, în aceste condiții, apreciem că buna desfășurare a procesului penal în perioada următoare nu va fi afectată în nici un fel prin plasarea inculpatului Călin Georgescu sub imperiul unei măsuri preventive mai puțin intruzivă, cum ar fi arestul la domiciliu.

Această din urmă măsură preventivă, prin conţinutul său concret, prin gradul puternic de restricţie a libertăţii de mişcare a inculpatului, prezintă suficiente garanţii astfel încît inculpatul să nu poată afecta în mod negativ derularea procesului penal pornit împotriva sa.

Avînd în vedere şi natura infracţiunilor, infracţiuni fără violenţă şi care nu au fost îndreptate împotriva libertăţii, integrităţii corporale, sănătăţii sau vieţii unor persoane, considerăm că arestul preventiv este disproporţionat faţă de acuzaţia formulată în cauză şi că măsura preventivă a arestului la domiciliu, prin conținutul său, este o măsură mai adecvată, proporţională şi optimă.

În privința conținutului concret al măsurii arestului la domiciliu, judecătorul de drepturi și libertăți are în vedere mai întâi la obligațiile care, potrivit art. 221 alin. 2 C.p.p., sunt imperativ prevăzute de lege; iar în privința obligațiilor care sunt prevăzute ca facultative [art. 221 alin. 3 C.p.p.] judecătorul  apreciază că specificul și natura infracțiunii de înșelăciune, infracțiune îndreptată împotriva patrimoniului, impun instituirea obligației ca petentul-inculpat să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență [obligație prevăzută de art. 215 alin. 2 lit. f C.p.p. la care art. 221 alin. 3 face trimitere].

O astfel de măsură va permite o evaluare periodică a situației materiale a inculpatului și va asigura un cadru adecvat pentru monitorizarea conduitei viitoare a inculpatului, în scopul asigurării unui nivel sporit de siguranță în ceea ce privește preîntâmpinarea reluării unui comportament ilicit care să vizeze fapte ilicite asemănătoare.

Faţă de cele expuse, judecătorul va admite cererea formulată de petentului inculpat Călin Georgescu de înlocuire a măsurii arestului preventiv”, se arată în motivarea emisă vineri de judecătorul Vlad Andriescu.

Un judecător blând

Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu va fi scos din arest preventiv și plasat în arest la domiciliu, după ce judecătorul de la Tribunalul București, care inițial a stabilit cercetarea sa sub control judiciar, a decis acum anularea mandatului de arestare emis de Curtea de Apel București și plasarea inculpatului în arest la domiciliu, așa cum a cerut apărarea acestuia.  Decizia nu este însă definitivă. Călin Georgescu va rămâne în Arestul central până după judecarea contestației, anunțată deja de DIICOT. Contestația procurorilor va fi judecată de Curtea de Apel București.

Decizia instanței:

„Admite cererea formulată de petentul-inculpat GEORGESCU CĂLIN de înlocuire a măsurii arestului preventiv. În baza art. 242 alin. 2 raportat la art. 202 alin. 4 lit. d, art. 218 şi art. 221 alin. 1 C.p.p. înlocuiește măsura arestului preventiv dispusă prin încheierea penală nr. 1035/DL/29.9.2026 pronunțată de Curtea de Apel București, secția 1 penală, în dosarul nr. 39502/3/2026, față de petentul inculpat GEORGESCU CĂLIN  cu măsura preventivă a arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.

În baza art. 221 alin. 2 C.p.p. pe durata arestului la domiciliu (măsură care se va executa la locuința inculpatului situată în ….. ) petentul-inculpat va respecta următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, ori de câte ori este chemat;

b) să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii din prezenta cauză.

În baza art. 221 alin. 3 raportat la art. 215 alin. 2 lit. f C.p.p. impune petentului-inculpat GEORGESCU CĂLIN obligația ca, pe durata arestului la domiciliu, să comunice periodic informatii relevante despre mijloacele sale de existență.

În baza art. 221 alin. 4 C.p.p. atrage atenţia petentului-inculpat GEORGESCU CĂLIN că în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin măsura arestului la domiciliu se poate înlocui cu măsura arestării preventive.

Atrage atenţia petentului-inculpat şi asupra dispoziţiilor art. 221 alin. 11 C.p.p.

Stabileşte secţia de poliţie în circumscripţia căreia locuieşte efectiv petentul inculpat ca organ desemnat cu supravegherea modului în care petentul respectă condiţiile şi obligaţiile măsurii preventive dispuse prin prezenta încheiere.

Copie de pe prezenta încheiere se comunică Ministerului Public, petentulu iinculpat, instituţiilor, organelor şi autorităţilor prevăzute de art. 221 alin. 8 C.p.p.

În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare pentru Ministerul Public şi pentru petentul-inculpat. Pronunţată în camera de consiliu, azi 13.10.2026”, este decizia judecătorului Vlad Andriescu.

Pronunțarea era așteptată inițial luni, însă judecătorul a amânat decizia pentru o zi. Este vorba despre judecătorul Vlad Andriescu, același magistrat care respinsese inițial solicitarea procurorilor de arestare preventivă și dispusese control judiciar. Măsura a fost contestată, astfel că pe 29 septembrie magistrații Curții de Apel București au decis arestarea lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen pentru 30 de zile.

De ce a ajuns Călin Georgescu în arest preventiv

Cei trei judecători de la Curtea de Apel București, care au fost în completul care a decis arestarea lui Călin Georgescu la contestație pentru 30 de zile, au avut opinii diferite. Doi dintre ei au decis încarcerarea fostului candidat la prezidențiale și au motivat, printre altele, că „există suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele” și că Georgescu s-ar fi pregătit să plece din țară.

Pe de altă parte, judecătoarea care a făcut opinie separată – și a spus că măsura controlului judiciar este suficientă – a susținut că nu este destul de bine conturată existența unui grup infracțional și acuzația de înșelăciune ar putea fi, de fapt, o relație comercială reală. Inițial, judecătorul de drepturi și libertăți decisese eliberarea lui Călin Georgescu și punerea sa sub control judiciar. Gândul a obținut documentul de la Curtea de Apel București și prezintă concluziile.

Practic, Călin Georgescu este acuzat de procurorii DIICOT de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat. Prejudiciul în acest caz s-ar ridica la 1,1 milioane euro.

Dosarul vizează un prejudiciu de 1,1 milioane de euro / „Am avut încredere deplină în Călin Georgescu”

Ancheta a pornit de la plângerea omului de afaceri buzoian, Răzvan Leu, care susține că a pierdut 1,1 milioane de euro după ce i-ar fi fost promisă o finanțare externă de 6 milioane de euro. Leu a afirmat că a avut „încredere deplină” în fostul candidat la alegerile prezidențiale și susține că banii depuși drept garanție nu i-au mai fost restituiți.

„Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală. Nu am niciun interes politic în această cauză. Este o chestiune strict de justiție și de recuperare a unui prejudiciu. Confirm că sunt persoana care a formulat, în ianuarie 2024, plângerea penală aflată la baza dosarului instrumentat de DIICOT”, a declarat Răzvan Leu.

Potrivit informațiilor din dosar, Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Călin Georgescu în 2021, prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu. Georgescu i-ar fi propus implicarea într-o afacere care presupunea tranzacții cu metale prețioase.