Andrew și Tristan Tate contestă prelungirea arestului preventiv. Curtea de Apel decide dacă îi eliberează
În 20 ianuarie, la cererea procurorilor, Tribunalul București a prelungit mandatele de arestare preventivă cu încă 30 de zile, din 29 ianuarie până pe 27 februarie, existente pe numele lui Andrew și Tristan Tate. Decizia a fost contestată de apărătorii celor doi frați britanici, iar dosarul se judecă miercuri, pe 1 februarie, la Curtea de Apel București. Magistrații acestei instanțe vor decide dacă îi vor elibera sau dacă vor fi cercetați, în continuare, în arest preventiv.
Pe masa judecătorilor de la CAB urmează să ajungă dosarul în care cei doi frați contestă măsura arestului preventiv.
Magistrații Curții de Apel urmează să analizeze probleme de la dosar și să stabilească dacă cei reprezintă un pericol pentru societate și, astfel, să rămână în spatele gratiilor cel puțin până pe 27 februarie.
Pe lângă Andrew și Tristan Tate, miercuri vor fi aduse la CAB și cele două presupuse complice ale lor: Georgiana Naghel și fosta polițistă Luana Alexandra Radu.
Decizia pe care o va lua Curtea de Apel va fi definitivă, astfel încât, dacă sentința le va fi favorabilă, Andrew și Tristan vor fi eliberați de îndată.
Procurorii se tem că frații Tate ar putea să fugă
Frații Andrew și Tristan Tate, alături de Georgiana Naghel și Luana Alexandra Radu, au primit primele mandate de arestare preventivă pe 30 decembrie 2022, după ce, cu o zi înainte, fuseseră reținuți de procurorii DIICOT, în urma perchezițiilor la vila lor din Pipera și la studioul de videochat.
În 20 ianuarie, la cererea procurorilor, Tribunalul București le-a prelungit mandatele de arestare preventivă cu încă 30 de zile, din 29 ianuarie până pe 27 februarie. Chiar dacă decizia nu este definitivă și a fost deja contestată de avocații fraților Tate, aceștia rămân în arest cel puțin până pe 28 ianuarie, ultima zi din primul mandat de arestare.
Vineri, Curtea de Apel București urmează să decidă dacă Andrew și Tristan Tate, precum și cele două complice ale acestora rămân în arest preventiv sau din 29 ianuarie vor fi puși în libertate ori plasați în arest la domiciliu.
Procurorii DIICOT au reușit să convingă judecătorul de la Tribunalul București să le prelungească fraților Tate mandatele de arestare argumentând că, lăsați liberi, aceștia ”pot exercita un control psihic asupra victimelor”.
Procurorii mai spun că frații Andrew și Tristan Tate ar putea fugi din România dacă ar fi eliberați din arest. În context, procurorii DIICOT s-au folosit de o declarație mai veche a unuia dintre cei doi milionari excentrici, în care arăta că are conturi în 19 țări ale lumii și ar putea zbura folosind mai multe pașapoarte.
„Dacă greșesc și Anglia mă vrea în pușcărie, pot zbura cu un pașaport nigerian sau american, sau englez, sau polonez, sau estonian. Am conturi bancare în 19 țări”, au citat procurorii în referat declarația unuia dintre frații Tate.
Argumentele și probele aduse de procurorii DIICOT au convins instanța Tribunalului București să le prelungească mandatele de arestare preventivă cu încă 30 de zile, iar judecătorul a considerat că lăsarea lor în libertate ”ar crea riscuri reale pentru buna desfășurare a procesului penal”.
Victimele erau bătute și obligate să facă videochat
Andrew și Tristan Tate sunt acuzați că, în 2021, „au constituit un grup infracțional organizat în vederea comiterii pe teritoriul României, dar și al altor state, precum Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, a infracțiunii de trafic de persoane”.
„Victimele au fost ulterior transportate și adăpostite în imobile din județul Ilfov unde, prin exercitarea de acte de violență fizică și constrângere psihică (prin intimidare, supraveghere constantă, controlul și invocarea de pretinse datorii), au fost exploatate sexual de membrii grupului prin obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării prin intermediul unor platforme de socializare de material având un astfel de caracter și prin supunerea la executarea unei munci, în mod forțat, în scopul obținerii de beneficii financiare importante constând în sumele de bani obținute ca urmare a accesării materialelor de către utilizatori”, potrivit DIICOT.
CITEȘTE ȘI: