EXCLUSIV VIDEO | Avocatul lui Andrew și Tristan Tate rupe tăcerea și vorbește despre fisuri în probele din dosarul de trafic de persoane: “Am solicitat Parchetului confruntarea victimelor cu inculpații”. Dezvăluirea bombă a lui Eugen Vidineac: ”Nu sunt căsătoriți, dar au copii în România” 

Publicat: 09/01/2023, 07:00
Actualizat: 09/01/2023, 15:19

Pentru prima dată de când frații Andrew și Tristan Tate, împreună cu cele două apropiate ale lor, Luana Alexandra Radu și Georgiana Naghel, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, avocatul lor, Eugen Vidineac, rupe tăcerea și vorbește, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul, despre dosarul în care procurorii DIICOT îi acuză de trafic de persoane.

Avocatul Eugen Vidineac susține că deși frații Tate sunt în arest din 29 decembrie, iar marți 10 ianuarie se judecă, la Curtea de Apel București, contestația lor, nu a avut încă acces la dosar.

În premieră, apărătorul fraților Andrew și Tristan Tate aduce lămuriri legate de probele pe care le au procurorii în cazul celor două infracțiuni de viol, care ar fi susținute – după cum declară acesta – doar de declarația uneia dintre victime, o femeie din Republica Moldova.

Eugen Vidineac vorbește și despre situația ”absolut neobișnuită” în care se află Ambasada SUA la București, în condițiile în care a sesizat organele de urmărire penală cu privire la răpirea și sechestrarea unui cetățean american de către frații Tate, dar, în același timp, este obligată să acorde asistență consulară celor doi inculpați, care au cetățenie americană și britanică.

Avocatul spune că a solicitat confruntarea victimelor cu Andrew și Tristan Tate, victime despre care are informații că nu se mai află în România de ceva vreme.

În interviu veți afla amănunte și despre cele două rapoarte de expertiză extrajudiciară, dar și despre faptul că frații Tate, în opinia avocatului, jucau un rol, ca să atragă urmăritori în social media, care nu poate sta în picioare ca probă în acuzare.

Ce fac frații Tate în arest, dacă au regrete sau nu, dacă înțeleg situația în care se află, sunt informații pe care le găsiți în amplul interviu realizat de Gândul cu avocatul Eugen Vidineac, pe care îl puteti urmări integral pe YouTube.

Urmează să îi apărați din nou pe clienții dumneavoastră, frații Tate, pe 10 ianuarie. Până la acest moment, ați avut acces la dosar pentru a vă formula apărarea?

Din păcate, nu. Țin să precizez că fraților Tate li s-a schimbat calitatea din martori în suspecți și din suspecți în inculpați, în seara zilei de 29 decembrie 2022, dată până la care aceștia au avut calitatea de martori, astfel încât nu ar fi avut posibilitatea să studieze dosarul de urmărire penală. Au fost reținuți cu prilejul aducerii la cunoștință a calității de inculpați și a emiterii ordonanței de reținere de către procurorul DIICOT, pentru ca, în ziua de 30 decembrie, orele 14:00, să fie stabilit termenul pentru punerea în discuție a propunerii de emitere a unui mandat de arestare preventivă, pentru o perioadă de 30 de zile.

Noi am avut posibilitatea, ca apărători, să studiem dosarul de urmărire penală preț de 45 de minute înainte de începerea ședinței, dată sau moment la care am luat cunoștință și despre conținutul propunerii referatului cu propunerea de arestare preventivă, care avea peste 100 de pagini.

Primele percheziții în dosar au avut loc în aprilie 2022, atunci când au fost ridicate mai multe calculatoare, laptopuri, aparatură, tot ce s-a găsit acolo. În această perioadă, cât ei au avut calitatea de martori, până în 29 decembrie 2022, aceste bunuri le-au fost înapoiate?

O parte. Cu prilejul percheziției din 11 aprilie 2022, au fost ridicate mai multe device-uri electronice, pentru a face obiectul unor percheziții informatice. De-a lungul acestei perioade – perioada de referință o avem 11 aprilie 2022 – 29 decembrie 2022 – au fost restituite o parte din aceste device-uri electronice, s-au făcut percheziții informatice asupra acestora. O parte nu au fost restituite nici până în prezent.

Din punctul meu de vedere, perioada este destul de mare ca să nu se fi extras datele din toate sistemele informatice și să nu se fi făcut toate perchezițiile informatice o perioadă de opt luni de zile.

Despre acuzația de viol: “Nu există nici o probă, în afară de declarația victimei”

Printre acuzațiile care au o gravitate destul de mare și în fața opiniei publice este infracțiunea de viol. Din informațiile de până acum, ar fi vorba de un viol asupra unei persoane de sex feminin, din Republica Moldova. Ar fi fost una sau două infracțiuni?

Se rețin două acte materiale, pentru unul dintre frații Tate.

În acest context, puteți să îmi spuneți, ca apărător al fraților Tate, ce dovezi există pentru susținerea acestei acuzații?

Voi puncta încă de la început asupra faptului că nici până în prezent nu ni s-a pus la dispoziție dosarul de urmărire penală pentru a asigura apărarea eficientă a clienților noștri. În acest sens, aș puncta că, cel puțin din acest punct de vedere – eu sunt uimit cumva și, împreună cu colegii mei, cu distinsul domn avocat Constantin Ioan Gliga și cu celălalt coleg al meu, care instrumentăm acest dosar și stăm zi și noapte să putem să punem cap la cap puzzle-ul elementelor acuzațiilor prezentate de procuror -, nu există, în acest moment, nici o singură probă, în afară de declarația victimei, care să conducă la ideea că ar fi fost săvârșită vreo infracțiune de viol.

Ba mai mult, din încheierea motivată a judecătorului de drepturi și libertăți a Tribunalului București rezultă foarte clar că nu se susține o astfel de infracțiune și că nu există elemente probatorii care să susțină această infracțiune, motiv pentru care judecătorul de drepturi și libertăți nu are suspiciunea rezonabilă că această faptă ar putea fi reținută în sarcina vreunuia dintre inculpați.

Știm foarte bine că judecătorul de drepturi și libertăți nu ”pipăie” fondul așa cum o face judecătorul de cameră preliminară. Deci, în acest context, judecătorul de drepturi și libertăți s-a axat pe gravitatea faptei, așa cum este ea în litera legii, pentru a hotărî arestarea fraților Tate. Mai mult decât atât, au cântărit și celelalte două infracțiuni, aceea de trafic de persoane și cea de grup infracțional organizat.

Permiteți-mi, totuși, să punctez asupra următoarei chestiuni: chiar dacă judecătorul de drepturi și libertăți, la momentul analizării propunerii privind emiterea unui mandat de arestare preventivă, nu este în momentul procesual în care să analizeze faptele, ci dispozițiile lui 204 Cod de Procedură Penală, coroborate cu 223 Cod de Procedură Penală, nu uitați că 223 Cod de Procedură Penală face trimitere la suspiciune rezonabilă.

Or, pentru ca eu, judecător de drepturi și libertăți, să pot analiza asupra suspiciunii rezonabile, trebuie să analizez asupra motivelor descrise pe larg în referatul cu propunerea de arestare preventivă prezentat de către procuror, coroborat cu elemente din dosarul penal, pe care îl am în față la momentul la care analizez propunerea.

Or, dacă după ce, preț de câteva ore, judecătorul de drepturi și libertăți, studiind dosarul de urmărire penală, coroborat cu cele inserate în referatul cu propunerea de arestare preventivă, apreciază că nu sunt elemente pentru a-și crea suspiciunea rezonabilă asupra săvârșirii acestei fapte, este evident că însuși judecătorul susține opinia apărării: nu avem probe. 

De ce nu pot fi considerate probe rapoartele de expertiză extrajudiciară

 Să ne întoarcem la infracțiunea de viol. Mie mi-a atras atenția, în extrasul de motivare care a fost dat publicității – dumneavoastră avându-l integral -, existența a două rapoarte de expertiză extrajudiciară, care ar fi fost făcute cu referire la cele două femei – cea care este cetățean american și cea care este din Republica Moldova. Vreau să vă întreb punctual: ce este cu aceste rapoarte de expertiză extrajudiciară, când au fost ele realizate și când au fost întocmite, și dacă aveți de comentat asupra acestui aspect?

A fost una dintre apărările noastre pe care am încercat să le fructificăm în favoarea inculpaților, la momentul analizării propunerii de arestare preventivă. Vorbim despre două referate, probe extrajudiciare. Ce înseamnă probă extrajudiciară? Că n-a fost cerută de procuror, că presupusa victimă, presupusa persoană vătămată s-a prezentat la cabinetul unui psiholog, random – știu eu, ales numai după criterii de acea persoană, de solicitante știute – și, urmare a discuțiilor, a analizei de către profesionist, s-a emis acest raport de expertiză.

Nici nu știu de ce îl numim raport de expertiză, chiar nu este o veritabilă expertiză. S-a emis acest – eu îl numesc – punct de vedere al unui psiholog cu privire la așa-zise traume pe care le-ar fi suferit persoanele analizate, persoanele supuse controlului psihologic de către profesionistul în cauză.

Ce mi se pare mie și ce nu înțeleg eu: cum s-a putut baza acuzarea pe o probă extrajudiciară și cum s-a putut prezenta instanței, în propunerea de arestare preventivă, cu titlu de probă – ce stă la baza propunerii această ”expertiză extrajudiciară”, cu ghilimelele de rigoare – aceste două expertize extrajudiciare, câtă vreme, pentru fapte atât de grave, atât de reprobabile, ar trebui, la momentul formulării propunerii de arestare preventivă, prezentate niște probe care să nu prezinte niciun dubiu de imparțialitate sau de parțialitate, să nu prezinte niciun dubiu cu privire la veridicitatea probei, cu privire la cel care a solicitat-o să fie încuviințată și administrată.

Deci, efectiv, consider că persoanele vătămate au prezentat un astfel de raport procurorului, a fost depus la dosarul cauzei și, cu titlul de mare probă în dosar, s-a susținut că trauma există și iată că agresiunea, în orice formă ar fi fost exprimată, este, de asemenea, dovedită. Nici pe de parte, din punct de vedere legal, nu stă în picioare.

„Niște persoane au făcut plângeri contrare intereselor altor persoane, au plecat liniștite și, astăzi, nu știm de unde să le luăm”

Aș vrea să-mi punctați, vă rog, dacă se poate: când anume au fost luate aceste expertize, când s-au făcut aceste evaluări asupra acelor două fete și dacă ele se mai află în țară, la acest moment.

Am precizat încă de la început că mă voi limita a prezenta, în discuția noastră, elemente de natură a nu pune în pericol urmărirea penală sau a împiedita în vreun fel buna desfășurare a procesului penal, însă, în spiritul egalității, răspund că nu cunoaștem dacă, la acest moment, cele două se mai află în țară sau nu.

Se pare că nu s-ar mai afla în țară, că aceste rapoarte de expertiză psihologică ar fi fost întocmite cam în perioada plecării lor din țară – și aici este iar o incertitudine, ar da cumva, din date, că ele au fost întocmite după plecarea lor din țară.

Însă, stau și mă gândesc de ce aceste persoane vătămate nu se află azi pe teritoriul României, de ce în urmărirea penală, pentru respectarea drepturilor fundamentale ale inculpatului privind demonstrarea nevinovăției și, bucurându-se cumva de prezumția de nevinovăție, nu pot fi audiate, la acest moment.

Suntem în situația în care cineva aruncă o bombă, se creează un întreg haos, toată lumea încearcă să afle răspunsuri, iar persoana care a aruncat bomba, nu știm dacă mai există, unde există, dacă își mai susține acuzația, dacă nu-și mai susține acuzația. Deci, practic, în acest moment, știm că niște persoane au făcut niște declarații sau plângeri contrare intereselor altor persoane, au plecat liniștite și, astăzi, noi nu știm de unde să le luăm.

Dar, probabil că, la momentul la care ni se va pune, în sfârșit, la dispoziție materialul de urmărire penală pentru a asigura apărarea eficientă a clienților noștri, vom afla și noi, ca apărători, mai multe date relativ la acest subiect.

Din moment ce ele s-au constituit parte vătămată în dosar și au solicitat daune sau dezdăunare, mai bine zis, în urma așa-numitelor traume suferite, înseamnă că plângerile prealabile în continuare se susțin. Numai că dumneavoastră înțeleg că, la acest moment, nu cunoașteți când anume au plecat persoanele respective, când s-a făcut evaluarea și dacă acestea pot fi audiate din nou, pentru a putea și dumneavoastră să puneți întrebări? Lucrul acesta s-ar putea face prin videoconferință.

Nemijlocit, și instanța de judecată, la momentul procesual al judecății. S-ar putea face prin mijloace electronice.

De asemenea, printre probele solicitate de către noi, apărarea, în favoarea clienților noștri, am trimis Parchetului note de probe prin care am solicitat chiar și o confruntare a părților vătămate cu clienții pe care îi reprezentăm. Deocamdată, investigatorul de caz, procurorul, nu și-a exprimat o poziție cu privire la probatoriul propus.

Despre posibila extindere a dosarului: „Am voie să mă întreb dacă e ceva mai mult și ne scapă nouă”

Din experiența pe care o aveți, credeți că ceea ce numim acum ”cazul Tate” este o anchetă motivată de alte interese, care ar fi camuflate, deocamdată, și ancheta ar urmări, de fapt, altceva? Intuiți că ar avea loc, în următoarea perioadă, o extindere a urmăririi penale care să ducă în altă direcție, care să fie și surprinzătoare?

Nu intuiesc, la acest moment, nimic referitor la acest subiect, întrucât oportunitatea extinderii urmăririi penale asupra altor fapte sau asupra altor persoane aparține exclusiv procurorului de caz.

Însă, coroborând probele despre care ni s-a adus la cunoștință prin actele efectuate și opozabile inculpaților, până la acest moment, cu mijloacele probatorii descrise în referatul de urmărire penală sau în celelalte documente ce ne-au fost înmânate – nu dosarul, punctez -, am voie, nu intuiesc, dar am voie să mă întreb dacă este ceva mai mult de atât și ne scapă nouă azi.

Intuiți și o interferență a serviciilor secrete din România, în acest caz?

Sub nicio formă. Eu, personal, nu intuiesc o astfel de ipoteză. Urmează să vedem dacă are loc o astfel de imixtiune sau nu. La acest moment, nu am dosarul. Revin și arăt: nu am dosarul!

Despre mandatele de interceptare

Din motivarea pe care a dat-o judecătorul de drepturi și libertăți reiese, cumva, că ar existat un mandat de interceptare sau doar percheziții informatice?

Au fost și ceva mandate, dar sunt date de urmărire penală pe care urmează să le confirmăm și cum au fost puse în executare, și să vedem despre legalitatea lor. Este un moment procesual mult prea incipient încât să putem vorbi despre așa ceva.

Și acele mandate când au fost date? Primul mandat când s-a stabilit?

Nu rețin din dosar și, v-am zis, astea sunt date din dosar. Haideți să ne limităm la chestiuni ce exced probatoriu existent la acest moment.

De ce voiam să punctăm acest aspect: era interesant de aflat dacă primul mandat de interceptare s-a dat anterior unei anchete de urmărire penală.

Am înțeles. Știți, am eu o vorbă: Next on Kiss FM. Vedem.

Ambasada SUA, și sesizare de răpire, și asistență consulară pentru frații Tate: ”Nu am mai întâlnit asemenea situație”

 Aș vrea să vă mai întreb despre situația bizară, să-i spunem, în care Ambasada Statelor Unite la București este, în același timp, și entitatea juridică ce a semnalat, a sesizat răpirea și sechestrarea unei persoane cetățean american pe teritoriul României, în casa fraților Tate, și cea care este obligată să le acorde asistență juridică consulară lui Andrew și Tristan Tate. Ați mai auzit, în decursul carierei dumneavoastră, despre o astfel de situație bizară?

Situația nu este una uzuală. Nu am mai întâlnit o astfel de situație, desigur, însă stau și mă gândesc, cumva, la momentul la care autoritățile au luat cunoștință despre o posibilă sechestrare de persoane pe teritoriul României, când vorbim despre un cetățean străin, e legal, e firesc să fi sesizat autoritățile române de îndată, pentru a lua măsurile legale ce se impun.

Pe de altă parte, pentru că, în dosarul cauzei, alte persoane au calitatea deja de inculpat și sunt, din coincidență, tot americani, cred că era cumva obligatoriu ca Ambasada Statelor Unite să își exprime sprijinul pentru apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi, respectiv să se asigure, cumva, prin acest sprijin consular, că nu au parte de un tratament neinegal sau nu au parte de un tratament discriminatoriu prin calitatea dumnealor de cetățeni americani.

Situația este inedită, dar cum își face Ambasada sau Consulatul treaba, nu prea este treaba noastră, a avocaților.

Da, numai că, în acest caz, ține de frații Tate dacă sunt de acord să li se acorde această asistență consulară sau nu.

Au fost de acord, au solicitat.

Deci au solicitat din arest această asistență consulară?

Da.

Până la această oră, ce anume s-a concretizat din această asistență consulară?

Din cunoștințele pe care le am, s-a discutat cu reprezentantul consular, s-au prezentat doleanțele fraților Tate referitoare la respectarea drepturilor dumnealor de traducere fidelă a fiecărui act, a fiecărui act de urmărire, a fiecărei acuzări, a fiecărei etape procesuale și am înțeles că au fost deja asigurați că li se va pune la dispoziție sau că se va asigura o traducere autorizată competentă, de natură a face urmărirea penală și actele urmăririi penale eficiente și din acest punct de vedere, al respectării drepturilor cetățenilor americani.

La instanță, frații Tate au semnalat că nu înțeleg traducerea, se uitau destul de speriați”

 Ați spus că au solicitat o traducere autorizată competentă. Să înțeleg că a fost o traducere la instanță, atunci când s-a susținut arestarea preventivă de către procurorul DIICOT nu tocmai fidelă?

Da, am avut de-a face cu această situație, fără a vrea să mă refer cumva la competența profesională a doamnei traducător. S-a vorbit și mult, a fost și multă informație, însă frații Tate au semnalat în mai multe rânduri că nu înțeleg traducerea și se uitau spre apărare destul de speriați, destul de întrebători: ce se întâmplă, despre ce se vorbește.

Am intervenit în două rânduri, atât eu, cât și colegul Adrian Săndulescu, pentru a solicita instanței să schimbe traducătorul, întrucât inculpații nu înțeleg în mod fidel și nici măcar în mod general acuzațiile care li se aduc.

Instanța a afirmat, la acel moment, că toate părțile din sală vorbesc limba engleză și că vom reuși o transmitere către inculpați a informațiilor strict necesare, pentru a lua la cunoștință despre acuzațiile pentru care sunt prezentați în fața instanței, cu propunere de arestare preventivă.

Ce probe există pentru acuzațiile de trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat

În ceea ce privește celelalte două infracțiuni – trafic de persoane și grup de criminalitate organizată -, ce probe există la dosar, din motivare?

Din punctul meu de vedere, nici acolo nu există probe, și vorbesc despre probe care să conducă, prin ele însele sau în mod direct, la formarea unei opinii de suspiciune rezonabilă asupra săvârșirii unor fapte prevăzute și pedepsite de legea penală. În speță, vorbim de trafic de persoane și grup infracțional organizat.

Nu se descriu – în actele la care am avut acces până acum – în mod fidel chestiuni ce țin de elementele constitutive ale infracțiunii de grup infracțional organizat, nu se descrie, în mod fidel, ierahia grupului, nu se descriu atribuțiile fiecărei persoane care făcea parte din acest presupus grup infracțional. De asemenea, cu privire la traficul de persoane, așa cum este descrisă fapta, nu se încadrează în rigorile legale privind modalitatea de săvârșire a faptei de trafic de persoane.

Ca să înțeleagă toată lumea: atunci când vorbim despre trafic de persoane, avem în vedere, strict pe lege, transport împotriva voinței, adăpost, tot prin constrângere, și așa mai departe. Spuneți că nu există niciun fel de probă care să reiasă din motivarea judecătorului de drepturi și libertăți?

O să ies din cadrul dosarului nostru și o să vă adresez, în mod retoric, următoarea întrebare: dacă – la înțelegerea noastră, din discuțiile noastre – dumneavoastră îmi propuneți mie să veniți să mă vizitați pe teritoriul României, fiind dumneavoastră cetățean spaniol, și eu vă întreb de câteva ori: ”ești sigură că vrei să vii, ești sigură că vrei să ne cunoaștem”, și vă motivați și decizia de a veni și de a mă vizita – respectiv faptul că nu vă mai place în Spania, întrucât călătoriți destul de mult -, și eu vă pun la dispoziție mijloacele financiare pentru ca noi să ne putem vedea, e vreo constrângere privind transportarea de către mine a dumneavoastră, ca persoană, pe teritoriul României?

Nu, evident, dar contează și ce se întâmplă după.

Absolut.

Traficul de persoane presupune și alte tipuri de transport după ce eu vin, să spunem, pe teritoriul României, iau legătura cu dumneavoastră și apoi locuiesc la dumneavoastră sau în vecinătate, și se întâmplă lucruri care mă traumatizează pe mine. Pentru că vrem ca toată lumea să fie foarte informată pe aceste aspect, sunt șase plângeri, totuși.

Nu este adevărat.

Nu sunt două plângeri, dar nici șase”

De ce spuneți că nu este adevărat?

Nu este adevărat. Atât pot să vă zic: nu sunt șase plângeri.

Sunt doar două?

Nu sunt doar două plângeri, dar nu sunt nici șase plângeri. Sunt mai multe declarații și din declarațiile respective, parte din acestea, au fost considerate ca fiind date de victime, dar care sunt prezentate ca victime, fără ca acestea să aibă calitate de persoană vătămată în dosar sau să fi depus vreodată vreo plângere împotriva clienților pe care îi reprezint.

Este foarte important ce ați spus acum. Deci există persoane, fete, care au dat declarație, dar care au fost prezentate de DIICOT drept victime, cu toate că ele nu au plângere prealabilă la acest moment și, deci, n-ar fi vorba de șase plângeri prealabile.

Și mă opresc. Am dat date generale. Sunt date pe care clientul mi-a dat mandat să le prezint. Nu pot să vorbesc mai mult, pentru că urmărirea penală nu este publică, la acest moment. M-am limitat la cele descrise în comunicatul DIICOT, în seara zilei de 29 decembrie 2022, pentru opinia publică, și discutăm în jurul acestui comunicat, pentru că sunt chestiuni publice deja.

„Nu se rețin în actele de urmărire penală fapte noi”

Cum se simt frații Tate în arest? Care este starea lor?

Îi văd zilnic. În primul rând, le-a luat ceva timp să înțeleagă de ce se află acolo. V-am spus chestiunea legată de toată această transformare, răsturnare de situație, începând cu 29 decembrie.

Dacă în 11 aprilie 2022, când eu am calitate de martor, are loc o percheziție domiciliară, mi se ridică toate sistemele informatice din casă, colaborez cu organele de cercetare penală, pun la dispoziție, fac cereri pentru a mi se restitui parte din bunuri, pentru a se soluționa cu celeritate acest dosar, întrucât îmi poate afecta imaginea, și nu se întâmplă nimic, în 29 decembrie, are loc o percheziție în aceeași casă, se ridică, din nou, obiecte care au făcut obiectul percheziției din aprilie, parte din ele restituite.

Deci erau aceleași.

O parte din ele, da. Nu chiar aceleași, dar o parte din ele, da. Dacă mi s-a restituit un telefon mobil, știu eu, în iulie, acum mi se ridică, din nou, în decembrie, același telefon.

Nu se rețin în actele de urmărire penală fapte noi în intervalul 11 aprilie – 29 decembrie. Nu vorbim despre fapte noi ale acuzării în perioada de referință.

Este evident că oamenii ăștia nu mai înțeleg nimic. Domnule, ce l-a determinat pe organul de urmărire penală să nu ia o astfel de măsură sau să nu-mi aroge o astfel de calitate procesuală în 11 aprilie și l-a determinat la 29 decembrie?

Frații Tate n-au fugit niciodată” 

Poate pentru că nu existau plângerile prealabile?

Bun, hai să spun, nu existau plângeri prealabile sau nu s-ar fi transformat niște declarații, n-ar fi schimbat cumva calitatea unor declarații calitatea unor persoane în victime, dar revin și arăt: nu este vorba despre elemente noi. Nu este vorba despre elemente noi care să conducă, din punctul meu de vedere, ca apărător – este evident că acuzarea are o altă poziție – dar din punctul meu de vedere, ca avocat, eu spun așa: dacă nu am elemente noi, pe ce mă duc la propunerea de arestare? Pe pericol social concret pentru ordinea publică, pe 223 Teza a II-a, alineatul 2, Teza a II-a Cod de Procedură Penală. Adică mă duc pe niște chestiuni care să îmi susțină teoria potrivit căreia lăsarea în libertate a inculpatului ar fi un pericol social concret pentru ordinea publică, ar crea o imagine dezavantajoasă a înfăptuirii, a modalității de înfăptuire a actului de justiție, inculpatul ar putea să se sustragă de la urmărirea penală și să fugă.

Or, frații Tate, chiar dacă aveam de-a face, la acel moment 11 aprilie 2022, cu o urmărire penală in-rem, era evident că urmărirea penală îi viza, nu? Clar. Și atunci, dacă eu știu, în 11 aprilie, că există un dosar unde se fac acte de urmărire pentru o faptă de viol care mă vizează, au părăsit de cel puțin șase ori teritoriul României și s-au întors, și n-au fugit niciodată, ce ar fi făcut oportun în decembrie să-și schimbe modalitatea de a colabora cu organele de cercetare penală?

Despre disprețul față de lege și față de femei din declarațiile fraților Tate: „Afirmații scoase din context!” 

Înțeleg că în motivare există, totuși, niște stenograme, să spunem, sau anumite fragmente din discuții care ar fi avut loc între ei și persoanele vătămate, să le spunem așa. Și mai există și niște, să le zicem, afirmații făcute de unul din frații Tate pe anumite canale de socializare din care judecătorul de drepturi și libertăți a reținut faptul că de acolo exista un dispreț față de lege și față de femeie, în general. Acestea par a fi cântărit destul de greu în convingerea judecătorului de a da mandat de arestare. Ei ce spun despre această atitudine pe care au avut-o? Le pare rău, au regrete?

Nu, nu spun despre o părere de rău, despre regrete. Nu vorbesc despre regrete, ci vorbesc despre următoarea chestiune: legat de afirmația potrivit căreia ar avea dispreț față de femei, ei spun că aceste chestiuni sunt smulse din anumite contexte, din anumite interviuri pe care ei le-au dat în social media, de peste două ore.

Dar tot ei spun: dacă noi ne trăim viața înconjurați de peste 300 de persoane, femei și bărbați, avem o groază de prietene și susținătoare în întreaga lume, am ieșit în spațiul public tot timpul cu iubitele noastre și nu au fost plângeri din partea iubitelor noastre – chiar persoane publice au ieșit zilele astea în spațiul public și au spus că au fost împreună cu vreunul din frații Tate și că nu este vorba despre un caracter violent, needucat, abuziv, așa cum este prezentat la acest moment -, cum ar fi putut face astfel de afirmații în spațiul virtual? Pe de o parte.

Pe de altă parte, susține domnul Andrew Tate faptul că discuția sa referitoare la faptul că România ar fi coruptă este absolut smulsă din context, într-o discuție, într-un interviu de peste două ore, în care acesta făcea vorbire despre faptul că în alte state ar exista un grad mare de corupție, de natură a stârni războaie la nivel internațional și că, în România, lucrurile sunt mult mai lejere, că în România nu a văzut o astfel de corupție, că în România se simte în siguranță. Chiar am înțeles de la dumnealui și urmează să și probăm în sensul ăsta – bineînțeles, suntem pe echipe de lucru și echipa de lucru care se asigură de obținerea datelor pe social media ne va pune la dispoziție în timp util, pentru apărare, toate informațiile necesare -, am înțeles că, din contră, dădeau un exemplu: uite, domne, dacă sunt prins cu mașina cu nu știu câți kilometri la oră, nu este o faptă atât de gravă. Pot să fac plângere, poate veni un judecător să vadă dacă sunt probe că eu am săvârșit acea contravenție sau nu. Adică am înțeles de la Andrew că este o faptă scoasă din context și că el întotdeauna a promovat România în sens pozitiv.

Despre imaginea pe care au promovat-o frații Tate în social media. Cu mască și fără mască

 O ultimă întrebare.

Mă iertați, aș vrea să mai zic o chestie: mi-ar plăcea – și este o chestiune susținută de către clienții mei, în care personal cred, m-au făcut să o cred – diferența dintre personaj și persoană. Trăim o realitate a lui 2023 în care diverse persoane se promovează, în calitatea lor de personaje, pe social media, promovând o imagine, un produs, o idee, un curent.

O idee falsă, vreți să spuneți.

Nu știu dacă neapărat falsă, în integralitate.

Că poartă o mască, că sunt ca niște actori care, de fapt, vând în social media ceea ce se dorește, vreți să spuneți?

Exact. Personal, stau eu și mă întreb, și nu știu dacă poate fi caracterizată o persoană sau i se poate face profilul moral al unei persoane, atât de mult încât să stea probă într-un proces penal, ce prezintă pe social media, cu ce reprezintă omul în viața reală.

Poate că da, o persoană își face o imagine în social media reprobabilă, imorală, iar eu, ca cetățean de rând, aș putea să spun: Domnule, lasă-mă, că i-am văzut eu pe X sau Y ce postează pe TikTok sau, știu eu, pe Instagram, mi-am schimbat o părere, mi-am făcut o părere absolut proastă. Și pot să am dezamăgirea maximă față de propria mea convingere ca, întâlnind persoana în realitate, să văd că este o persoană mai mult decât de calitate, cu principii morale stabile, solide.

Acum, în cazul fraților Tate, nu știu care a fost intenția lor pe social media de a se promova, dar stau eu și mă întreb: poate această intenție din social media să stea probă într-un dosar de urmărire penală cu privire la caracterul infracțional?

Vom vedea ce se va întâmpla pe data de 10 ianuarie.

Exact.

 Îi cunosc de patru ani. Nu sunt căsătoriți, dar au copii în România”

 Aș vrea să vă mai pun o singură întrebare, sunt foarte curioasă. Unul din frații Tate sau amândoi au avut legături cu presa internațională, au fost, cumva, la un moment dat, prezentatori sau mediatori, sau operatori? Au lucrat în media internațională?

Știu că, la momentul când eu i-am cunoscut pe frații Tate, am aflat despre dumnealor că au fost vicecampioni mondiali la kickboxing și că, urmare a acestor distincții sportive la nivel mondial, ar fi fost solicitați și ar fi colaborat cu canale de televiziune internaționale pe comentarii sportive sau emisiuni sportive. Am și eu această informație.

Pe care ați susținut-o?

Da, cumva am susținut-o în fața judecătorului, pentru că m-am văzut nevoit să vorbesc și despre chestiuni de imagine pozitive ale fraților Tate, cumva în oponență cu imaginea descrisă de acuzare.

De cât timp îi cunoașteți?

De aproximativ patru ani.

Și cum ați făcut cunoștință?

Mi-au fost recomandați pentru a le oferi o consultanță juridică în materie civilă.

Ei au familie?

Au copii. Ambii au copii.

În România?

Da.

În România? Amândoi?

Da.

Câți copii au?

Nu știu.

Deci și Andrew, și Tristan Tate sunt tați. Nu sunt căsătoriți, dar au copii.

Da.

Vă mulțumesc foarte mult pentru interviu și vă urez succes pe data de 10 ianuarie.

Și eu îmi urez succes și îmi doresc ca, indiferent cum ar sta adevărul în acest dosar, să putem lămuri adevărul așa cum este. Dacă există o faptă reprobabilă, să fie probată ca atare și dacă nu există, să se pronunțe o soluție legală și corectă în ceea ce îi privește pe clienții mei.

Suntem încă în fază de urmărire penală, nu știm dacă se va trimite dosarul spre judecată sau nu, sau care este momentul la care procurorul va finaliza urmărirea penală.

Toată opinia publică așteaptă să vadă deznodământul acestei anchete și, până la urmă, contează foarte mult și întotdeauna adevărul.

Așa este. Și noi suntem aici, ca avocați, pentru a ne asigura de două chestiuni: unu, asigurarea tuturor drepturilor și respectarea tuturor drepturilor procesuale și legale ale clienților pe care le reprezentăm și doi, să se afle adevărul.


CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Profilul psihologic al fraților Andrew și Tristan Tate, făcut de psihologul criminalist Tudorel Butoi: “Exploatează o suferință, fac paradă de manej, au un orgoliu maladiv și se comportă excentric. Nu se mai pot reabilita, sunt structuri psihopatice”

EXCLUSIV | Cum erau amenințate de către frații Tate fetele exploatate la studioul de videochat din Tunari. „Este ultimul avertisment”

EXCLUSIV | Noi informații din dosarul fraților Tate. Ademenite prin ”promisiuni sentimentale”, victimele erau prinse în schemă, iar câștigurile din videochat erau împărțite cu cei doi frați: ”I s-a părut ciudat, dar era deja în România și nu mai avea ce face”

EXCLUSIV | De ce au ales frații Tate să facă trafic de persoane în România. Luptătorii Andrew și Tristan Tate au analizat obiceiurile celor mai periculoși interlopi din țara noastră

Adina Anghelescu
Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Gabriela Lucuțar, dezvăluiri uluitoare după înmormântarea Mioarei Roman. Conexiunea paranormală pe care a avut-o cu...
FOTO. Cum arată tânăra acuzată că s-a culcat cu jumătate din vestiarul echipei de fotbal...
FOTO: Primii turiști ruși tocmai s-au întors din vacanța la schi în Coreea de Nord...
Boala care o chinuia pe Mioara Roman. Doctorii au diagnosticat-o greșit
"Trebuie să coborâm că murim. Băi, deschide ușa!" Filmul incidentului de la metrou, după ce...
Andreea Bălan a recunoscut tot despre certurile cu Victor Cornea: „Nu există împăcare”
Cum arată casele vedetelor din România. Vlăduţa Lupău, Cătălin Măruţă sau Andreea Marin au investit...
ATENȚIE șoferi! Când se suspendă permisul AUTO fără drept de circulație?
De ce a pus Oana Roman foița de aur pe coliva Mioarei?! S-a aflat ce...
Teo Trandafir și Ilinca Vandici vor prezenta ÎMPREUNĂ o noua emisiune la Kanal D2! Despre...
Cazul Pascu: Alina Gorghiu trimite Corpul de control la Penitenciarul Poarta Albă
Bianca Drăgușanu a dat 'ora exactă' în zona de nord a Capitalei. Și-a luat 'OZN'...
LOCUL în care trăiește 90% din POPULAȚIA Pământului
ITIA a dat verdictul final: Suspendare de doi ani pentru dopaj!
Primăvară cu vreme de iarnă. Meteorologii anunță că revin ninsorile
Viorel Stegaru are o nouă iubită! Cum s-a aflat acest detaliu și de ce nu...
BANCUL ZILEI. Bulă o găsește pe Bubulina goală în pat. În scrumieră ardea un trabuc:...
Grăsimea abdominală poate afecta sănătatea creierului persoanelor cu risc crescut de Alzheimer