Avertisment dur pentru România după scandalul azilelor din Bihor. Consiliul Europei cere inclusiv legi penale. „Sunt denumite beneficiari, în loc de titulari cu drepturi depline”

Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei Michael O`Flaherty a transmis o scrisoare deschisă, adresată primului ministrului demis, Ilie Bolojan, în care atrage atenția cu privire la felul în care sistemul românesc de sănătate și asistență socială tratează persoanele vulnerabile sau vârstnice. Scrisoarea a fost trimisă în contextul scandalului național cu azilele ilegale din Bihor.

Concret, arată comisarul Michael O`Flaherty, urmare vizitei sale din perioada 26-29 mai în România, a constatat o serie de chestiuni privind modalitatea concertă de asistare și integrare a persoanelor vulnerabile.

Nu Beneficiari, ci Titulari cu drepturi depline

„Vă scriu pentru a reveni asupra recentei mele vizite în România, din perioada 26-29 mai 2026, când am avut ocazia să obțin o perspectivă aprofundată asupra situației drepturilor omului în cazul persoanelor vârstnice din centrele de îngrijire rezidențială.

Îmi exprim aprecierea pentru progresele realizate de România în reforma serviciilor sociale în ultimii ani, inclusiv în ceea ce privește consolidarea reglementărilor privind autorizarea și standardele de calitate pentru îngrijirea pe termen lung.

De asemenea, am fost încurajat de angajamentul demonstrat de mulți dintre cei care lucrează în centrele de îngrijire.

Cu toate acestea, am constatat existența unor provocări. Persoanele vârstnice și celelalte persoane din instituțiile de îngrijire continuă să fie privite mai degrabă ca beneficiari ai unor servicii decât ca titulari de drepturi cu drepturi depline – o perspectivă care necesită o reevaluare la nivelul întregului sistem de asistență socială”, notează comisarul european în scrisoarea sa.

Românii omiși de statul român văzuți de CE

„Deficitul persistent de servicii de îngrijire îngreunează accesul, în special în contextul îmbătrânirii populației României și al creșterii nevoilor de îngrijire. Mai mult, unele dintre persoanele cele mai vulnerabile – inclusiv cele care trăiesc în sărăcie sau care se confruntă cu dizabilități ori probleme de sănătate mintală – ajung adesea să fie omise de sistemele de sprijin, care funcționează separat, și întâmpină dificultăți în a obține îngrijirea de care au nevoie.

Sistemul ar trebui să fie suficient de dezvoltat și capabil să răspundă într-o manieră integrată situațiilor diverse și complexe ale acestor persoane, în loc să se bazeze pe clasificări rigide. În acest sens, este necesară și o mai bună integrare a sistemelor de asistență socială și de sănătate.

De asemenea, am remarcat faptul că inspecțiile se concentrează adesea pe respectarea unor standarde formale, fără a acorda prioritate adecvată persoanelor care se află în centrul acestor cerințe. Ar fi utilă revizuirea metodelor de inspecție, astfel încât, pe lângă criteriile tehnice, să se țină mai bine seama de exercitarea efectivă a drepturilor și de bunăstarea rezidenților.

În timpul vizitei mele, au fost exprimate și îngrijorări cu privire la caracterul adecvat și sustenabilitatea finanțării serviciilor de îngrijire pe termen lung. Este necesară alocarea unor fonduri naționale și europene adecvate, prin proceduri clare și accesibile, care să permită furnizorilor – majoritatea fiind organizații non-profit – să continue să ofere servicii esențiale de îngrijire, în funcție de nevoi și la standardele impuse.

Privind spre viitor, așa cum am menționat în declarația de la finalul vizitei, aplicarea cerințelor de autorizare ar trebui consolidată”, mai scrie oficialul european.

Legi penale pentru azile și cămine nelegale

„De asemenea, ar fi utilă revizuirea și adoptarea unor dispoziții legale – inclusiv de natură penală, după caz ​​– pentru a reglementa situația centrelor care funcționează ilegal și pentru a consolida monitorizarea independentă.

În acest sens, recomand autorităților dumneavoastră să ia în considerare intensificarea sprijinului acordat Avocatului Poporului. Totodată, rezidenții ar trebui să aibă acces la mecanisme prin care să își poată semnala îngrijorările și să solicite măsuri de remediere.

De asemenea, rolul organizațiilor neguvernamentale în promovarea respectării drepturilor omului și a demnității rezidenților ar trebui recunoscut și sprijinit.

În cele din urmă, încurajez autoritățile să stabilească proceduri clare pentru raportarea și investigarea deceselor survenite în centrele de îngrijire pentru persoane vârstnice, valorificând practicile deja existente în ceea ce privește persoanele cu dizabilități”, își încheie scrisoarea comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei.

Viorel Pașca liber cu acte în regulă

Magistrații de la Curtea de Apel București au dat în 13 iulie decizia finală privind soarta lui Viorel Pașca, a familiei sale și a coordonatoarei azilelor groazei din Bihor și  au stabilit ridicarea completă a controlului judiciar.

„„Respinge ca nefondată contestația formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București.

Admite contestațiile formulate de contestatorii inculpați – inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6 împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București.

Desființează în parte încheierea din data de 02.07.2026 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București și, rejudecând:

Respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de PICCJ-DIICOT cu privire la inculpații inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6.

Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar față de inculpații inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5, inculpat 6. Menține dispozițiile încheierii contestate privind cheltuielile judiciare. Definitivă (…).”, au stabilit magistrații CAB.

Decizia este definitivă astfel că Viorel Pașca a revenit la cârma asociației Dumbrava.

Bate vântul în căminele lui Pașca

Artizanul „afacerii” cu seniori și persoane vulnerabile din Bihor, Viorel Pașca, spune că în continuare nu împărtășește viziunea statului cu privire la instituționalizarea acestui gen de persoane, că direcția Asociației Dumbrava și a familiei sale rămâne ajutorarea acestor oameni, dar întrebat concret cum ar proceda mâine dacă apare un bolnav la poarta sa, acesta a arătat că nu știe felul concret de acțiune.

Viorel Pașca a răspuns mai multor întrebări ale reporterului Gândul și a explicat în linii mari că decizia de luni a Curții de Apel București este una corectă, astfel că atât, el cât și familia sa își doresc în continuare să ajute oamenii vulnerabili abandonați de statul român.

Pașca despre intrarea în legalitate

„În acest moment, vă dați seama că noi nu ne dorim în continuare decât să putem să ajutăm mai departe pe absolut oricine, care nu poate, care nu are pe cineva, care are o nevoie și pe care altcineva nu îl poate ajuta. Practic, dorim să putem ajuta pe oricine ne cere ajutorul și care este vulnerabil”, a explicat Viorel Pașca.

Întrebat dacă dorește să întreprindă demersuri efective de intrare în legalitate a Asociației Dumbrava în sensul continuării oferirii de adăposturi și, unde e cazul, de  asistență socială și medicală de specialitate, Viorel Pașca a explicat:

„Noi avem atâtea case goale acum. Ne uitam chiar azi. Totul este gol. Sunt atâtea locuri unde putem ține oameni bătrâni, oameni cu probleme, oameni care nu au penimeni. Ce mî întrebați dumneavoastră, eu nu vreau decât să ajutăm acești oameni, eu nu vreau ca acești oameni să fie instituționalizați, să se simtă instituționalizați, cu tot felul de proceduri care se cer. Acești oameni merită să fie ajutați dar nu în acest fel. Merită să fie liniștiți, să aibă un acoperiș deasupra capului, să crească o găină dacă vor, să stea cum vor ei”, a spus Pașca pentru Gândul.

Situație incertă de ajutor la căminele Pașca

Întrebat concret dacă „mâine” (marți – n.r.) ar primi spre îngrijire o persoană care apare la poarta uneia dintre locațiile Asociației Dumbrava pentru a o caza sau a-i oferi orice altă formă de sprijin, Viorel Pașca spune:

„Dacă un om ar veni la noi azi, mâine, oricând, noi am vrea să o ajutăm, așa cum am făcut și până acum. Până să o primim, am cere datele ei de identificare, am contacta primăria de care aparține pentru a cere detalii acolo cu privire la starea sa, ca să vedem gradul de vulnerabilitate, și, dacă s-ar confirma, am cere primăriei respective să ne facă o cerere prin care să ceară ajutorul asociației. Așa fiind, am primi-o”, a explicat Pașca.

Rugat să fie mai concret în răspunsul său, respectiv dacă toate aceste proceduri premergătoare ar fi îndeplinite pozitiv, dacă ar primi persoana în cauză în căminele Asociației Dumbrava, Pașca a continuat:

„Da, vă înțeleg exact întrebarea. Răspunsul este că nu știu sincer să vă spun exact acum cum s-ar proceda. Nu știu încă exact situația mea din acest dosar al domnilor de la DIICOT.

Eu nu pot spune acum exact dacă da, îl primesc pe acel om din exemplul dumneavoastră sau nu, nu îl primesc pe acest om din ipoteza pe care o prezentați.

Eu știu cu siguranță cum ne dorim noi să procedăm în continuare, că vrem să putem să ajutăm, să dăm o mână de ajutor acolo unde statul nu poate. Acum, dacă primim efectiv pe cineva de mânie sau azi aici în cămine nu știu să vă spun, pentru că trebuie să știu exact situația mea din acest dosar”.

Cercetare în libertate a lotului Pașca

Viorel Pașca și familia sa au scăpat, luni, de controlul judiciar în dosarul azilelor. Instanța a decis însă ca cei șase inculpați să plătească cheltuielile de judecată.

„Respinge ca nefondată contestația formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București.

Admite contestațiile formulate de contestatorii inculpați – inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6 împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București.

Desființează în parte încheierea din data de 02.07.2026 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București și, rejudecând:

Respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de PICCJ-DIICOT cu privire la inculpații inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6.

Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar față de inculpații inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5, inculpat 6. Menține dispozițiile încheierii contestate privind cheltuielile judiciare. Definitivă (…)”, este decizia Curții de Apel București.

Cine sunt persoanele vizate de ancheta DIICOT

Procurorii au reținut inițial șase persoane-cheie care conduceau întreaga rețea. Alături de liderul Viorel Pașca, sunt acuzați și soția sa, cei trei fii ai săi, dar și Delia Mioara Păcală, mâna dreaptă a lui Pașca.

Joi, la ieșirea de la Curtea de Apel București, Viorel Pașca a continuat să-și apere faptele pentru care este anchetat de DIICOT. Acesta a subliniat că fiii săi figurau doar cu numele în actele asociației și că nu sunt responsabili pentru deciziile luate în gestionarea centrului.