De ce a decis Judecătoria condamnarea fostei primărițe a Sectorului 1, Clotilde Armand. În camera preliminară s-a vorbit de o stare de periculozitate a faptei edilului

Gândul a reanalizat motivarea deciziei prin care magistratul de cameră preliminară a decis la finele anului 2024 începerea judecării pe fond a fostului edil al primăriei Sectorului 1 și a constatat că magistratul vorbea încă de atunci despre „periculozitatea” faptelor ce urmează a fi judecate.

Este de amintit faptul că la acel moment Judecătoria Sectorului 1 a respins toate cererile și excepțiile invocate de apărarea fostului edil și și-a motivat decizia pentru care ancheta este fără vicii și pentru care pot fi readministrate probele anchetatorilor de către judecători.

Mai precis, această motivare întrevede vag motivele pentru care în prezent s-a decis condamnarea nedefinitivă a fostului edil.

Astfel, a explicat la acea vreme instanța de judecată, ca răspuns la respingerea uneia dintre excepțiile preliminare a apărării fostului oficial, „urmare a săvârșirii unei asemenea infracțiuni […] există suspiciunea de fraudă, se decredibilizată instituția pentru incapacitatea de a selecta cu rigoare persoana funcționarului public în care cetățeanul să aibă deplină încredere”.

Concret, judecătorul de cameră preliminară nu a judecat pe fond fapta, dar a reținut motivele din rechizitoriu pentru care procurorii în final de proces au cerut condamnarea fostului edil.

Ce a cerut apărarea lui Clotilde în cameră preliminară

Clotilde Armand, prin apărător ales, a invocat neregularitatea actului de sesizare a instanței pentru nedescrierea infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 alin. (1) C.pen.

În motivare, apărarea femeii a precizat că din descrierea expusă în actul de sesizare a instanței nu rezultă cu claritate care au fost acțiunile concrete ale inculpatei, având în vedere că majorarea indemnizațiilor lunare în baza unui act administrativ individual, în calitate de manager al unui proiect susținut din fonduri unionale nerambursabile nu conduce la reținerea per se a infracțiunii pentru care a fost inculpata trimisă în judecată.

Opoziția instanței de cameră

Judecătorul de cameră preliminară a apreciat atunci că susținerile apărării fostului edil de la Sectorul 1 sunt neîntemeiate, având în vedere următoarele:

Prin actul de sesizare a instanței s-au delimitat în mod clar acțiunile concrete ale inculpatei care, în aprecierea reprezentantului parchetului, realizează elementul material al infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 alin. (1) C.pen, în sensul că s-a reținut că în perioada mai 2022 – august 2022, inculpata , în calitate de primar al Sectorului 1 al Municipiului București, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ca urmare a emiterii Dispoziției nr. 715/18.02.2022 prin care s-a desemnat manager al proiectului ”Îmbunătățirea capacității administrative locale privind dezvoltarea, implementarea și promovarea măsurilor anticorupție”, a emis dispoziția nr. 1708/06.05.2022, decizia nr. ####/07.06.2022, dispoziția nr. 2517/05.07.2022 și dispoziția nr. 2853/01.08.2022 care au produs foloase patrimoniale pentru sine, beneficiind de majorări ale indemnizațiilor lunare în sumă de totală de 18.720 lei (venituri brute).

„Astfel, judecătorul apreciază că situația de fapt cuprinsă în actul de sesizare este suficient de complet și coerent descrisă încât instanța să poată realiza aprecieri asupra acesteia, fără a încălca principiul separației funcțiilor judiciare.

De asemenea, descrierea detaliată a faptelor permite o analiză clară și obiectivă, asigurând respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților implicate.

Organul de urmărire penală a realizat o descriere corespunzătoare a situației de fapt (natura faptelor imputate inculpatei, modul, mijloacele, împrejurările de fapt și contextul presupusei comiteri), coroborând mijloacele de probă obținute.

De asemenea, în actul de sesizare sunt descrise în mod individual și cele patru acte materiale pe care procurorul le-a apreciat ca fiind elementele constitutive ale infracțiunii continuate.

Se observă că pot fi desprinse cu ușurință toate elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatei, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, astfel cum au fost avute în vedere de către procurori la momentul întocmirii rechizitoriului”, a mai scris magistratul de cameră preliminară de la Judecătoria Sectorului 1.

Ce a văzut magistratul din 2024 despre fapta lui Clotilde

„Va reveni instanței de judecată competența funcțională de a analiza în ce măsură apreciază corecte și probate susținerile procurorilor, precum şi încadrarea juridică a acestora ori îndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiunii, o astfel de analiză excedând obiectului fazei de cameră preliminară.

Prin urmare, în ceea ce privește temeinicia acuzațiilor aduse prin actul de sesizare, judecătorul reține că aceasta poate fi lămurită doar în faza judecății, obiectul camerei preliminare fiind unul restrâns la elementele prevăzute de dispozițiile art. 342 C.proc.pen., incluzând verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

Neidentificarea laturii obiective sub aspectul elementului material, a urmării imediate și a legăturii de cauzalitate a infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată.

Din perspectiva obiectului juridic special, inculpata a precizat că prin rechizitoriu nu sunt reprezentate care sunt relațiile sociale vătămate prin emiterea celor patru dispoziții de primar, acte administrative care au fost semnate de inculpată, în calitate de ordonator principal de credite, prerogativă pe care o putea avea doar persoana care ocupa demnitatea de primar.

În ceea ce privește obiectul material, inculpata a criticat faptul că în cuprinsul rechizitoriului nu este prezentat un punct de vedere al procurorului de caz sub aspectul existenței sau nu a unui obiect material, în sensul că parchetul nu a explicat dacă sumele obținute de inculpată în calitate de manager al proiectului european constituie obiectul material al infracțiunii.

Cu privire la elementul material al laturii obiective, inculpata a menționat că în actul de sesizare nu este indicat în mod precis ce dispoziții legale sunt încălcate, astfel cum prevăd dispozițiile art. 301 alin. (1) C.pen. În acest sens, inculpata a precizat că toate dispozițiile emise de aceasta au fost realizate în acord cu dispozițiile prevăzut de art. 16 din Legea nr. 153/2017, art. 6 din HG nr. 325/2018, art. 4 și 5 din HG nr. 325/10.05.2018 și art. unic din OUG nr. 91/2017 potrivit cărora inculpata era obligată să procedeze la majorarea indemnizațiilor persoanelor implicate în proiecte finanțate de către Uniunea Europeană, în cuantumul prevăzut de dispozițiile legale.

Raportat la urmarea imediată, inculpata a menționat că din cuprinsul actului de sesizare a instanței nu rezultă care sunt împrejurările factuale pe care procurorul le apreciază ca fiind generatoare unei stări de pericol pentru activitatea instituției publice reprezentată de către Primăria Sectorului 1 a Municipiului București. #### la secțiunea “în drept” se specifică o urmare imediat în raport de persoana inculpatei, în calitate de funcționar public, iar nu cu privire la activitatea instituției publice, așa cum prevede norma de incriminare.

În ceea ce privește legătura de cauzalitate, inculpata a precizat că aceasta trebuie constatată, iar nu să fie specificat că reiese din materialitatea faptei, așa cum în mod eronat se prezintă în rechizitoriu.

Judecătorul de cameră preliminară apreciază că susținerile anterior menționate sunt neîntemeiate, având în vedere următoarele:

În ceea ce privește obiectul juridic special și obiectul material, judecătorul reține că lipsa lor, în concret, nu afectează în niciun mod claritatea acuzației aduse inculpatei.

În plus, având în vedere că motivele invocate nu pot fi subsumate unuia dintre cazurile prevăzute de art. 281 C.proc.pen., acestea vor fi analizate din perspectiva nulității relative, judecătorul observând că inculpata nu a dovedit că lipsa mențiunilor exprese privind obiectul juridic și obiectul material cauzează acesteia o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului, astfel cum impun dispozițiile art. 282 alin. (1) C.proc.pen.

Cu privire la indicarea elementului material al laturii obiective, judecătorul învederează că acesta se regăsește în mod detaliat în cuprinsul rechizitoriului, însă, în ce măsură dispozițiile legale pretins a fi încălcate de inculpată atrag reținerea în sarcina sa a infracțiunii prevăzute de art. 301 alin. (1) C.pen., respectiv dacă acuzațiile sunt întemeiate, acestea urmează să fie verificate de instanța de judecată, pe fondul cauzei, acest aspect nefăcând obiectul camerei preliminare.

Raportat la urmarea imediată, judecătorul învederează că în mod eronat, inculpata, prin apărător ales, a afirmat că reprezentantul parchetului nu a precizat împrejurările generatoare unei stări de pericol pentru activitatea instituției publice.

În acest sens, potrivit actului de sesizare a instanței, la secțiunea “în drept”, se menționează că “urmare a săvârșirii unei asemenea infracțiuni […] există suspiciunea de fraudă, se decredibilizează instituția pentru incapacitatea de a selecta cu rigoare persoana funcționarului public în care cetățeanul să aibă deplină încredere”.

Judecătorul de cameră preliminară apreciază că reprezentantul parchetului a precizat în mod clar urmarea imediată, nefiind necesară o analiză mai detaliată asupra acestui aspect.

În ceea ce privește legătura de cauzalitate, judecătorul notează că apărările inculpatei, prin apărător ales, sunt neîntemeiate, întrucât, infracțiunea prevăzuta de art. 301 alin. (1) C.pen. pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei, este o infracțiune de pericol, astfel încât, legătura de cauzalitate rezultă întotdeauna din materialitatea faptei.

În acest sens, judecătorul învederează că specific infracțiunilor de pericol, urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru valoarea socială protejată, pericolul fiind prezumat de legiuitor prin incriminarea faptei, astfel încât, simpla existență a elementului material dovedește și producerea stării de pericol, fiind suficientă dovedirea săvârșirii acțiunii sau inacțiunii tipice, fără să fie necesar un probatoriu specific pentru demonstrarea legăturii de cauzalitate”, a notat în 2024 magistratul de cameră preliminară în motivarea începerii judecății dosarului.

Intenția directă a comiterii faptei

O altă excepție a apărării fostei primărițe scoate la iveală un alt potențial motiv pentru care în final instanța a socotit emiterea unei prime decizii de condamnare a acesteia.

„Neidentificarea elementului subiectiv concret al infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată prevăzută de art. 301 alin. (1) C.pen.

Inculpata a precizat că simpla mențiune din cuprinsul rechizitoriului potrivit căreia inculpata a săvârșit fapta cu intenție directă nu este suficientă, în lipsa prezentării unui raționament logico-juridic al procurorului care a condus la o astfel de concluzie.

Judecătorul de cameră preliminară apreciază că susținerile anterior menționate sunt neîntemeiate, având în vedere următoarele:

Inculpata, prin apărător ales, în mod eronat afirmă că în cuprinsul rechizitoriului nu s-a prezentat un raționament logico-juridic al procurorului pentru reținerea intenției directe cu care ar fi săvârșită presupusa infracțiune, având în vedere că la secțiunea “în drept – latura subiectivă”, se menționează că inculpata a săvârșit faptele cu intenție directă, întrucât la emiterea deciziilor avea reprezentarea faptului că actele determină foloase patrimoniale pentru sine.

De asemenea, în continuare, procurorul a arătat de ce apreciază că nu are relevanță în excluderea vinovăției inculpatei împrejurarea că actele în cauză au fost avizate în prealabil de alți funcționari din cadrul Primăriei Sectorului 1 București.

Astfel, pe baza raționamentului expus în actul de sesizare, instanța va putea să facă aprecieri asupra unei eventualei vinovății reținute în sarcina inculpatei, mai cu seamă că în faza judecății există posibilitatea de a readministra probele, ceea ce permite o reexaminare amănunțită a tuturor circumstanțelor cazului.

În plus, instanța va urma să aprecieze dacă raționamentul logico-juridic al procurorului a fost corect, având în vedere atât dovezile aduse în faza de urmărire penală, cât și cele care pot fi prezentate ulterior.

Prin urmare, temeinicia susținerilor privitoare la eventuala intenție directă a inculpatei la momentul săvârșirii presupuselor fapte este o chestiune ce ține exclusiv de faza judecății, neputând fi analizată în acest cadru”, a mai explicat la acea vreme magistratul Judecătoriei Sectorului 1.

Condamnarea după judecată

Clotilde Armand a fost condamnată, luni, nedefinitiv, de Judecătoria Sectorului 1 pentru patru fapte de  folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane în formă continuată, acest dosar fiind unul declanșat urmare unei plângeri penale a fostului edil al sectorului 1, Tudorache.

Distinct de plângerea lui Tudorache anchetatorii au stabilit prin rechizitoriu, ce are la bază probe concrete, că felul în care Clotilde Armand a acționat în cazul proiectului în jurul căruia se învârte infracțiunea nu ar fi legal.

Astfel, după trimiterea în judecată dosarul procurorilor a trecut prin filtrul Camerei preliminare, procedură în timpul căreia, un magistrat al instanței, verifică anterior începerii efective a judecății toate piesele dosarului precum probele și legalitatea administrării lor, primește cererile și excepțiile părților din dosar, admite sau respinge și dispune după caz fie începerea judecății fie restituirea cauzei la procurori pentru refacerea parțială sau integrală a unor acte din dosar.

Înainte de fapta penală

Înainte de cercetarea penală a fostului edil Armand, în noiembrie 2022, ANI stabilea că primarul Sectorului 1 s-a aflat în conflict de interese și incompatibilitate, în legătură cu numirea sa ca manager într-un proiect finanțat cu fonduri europene derulat de Primăria Sector 1.

ANI a cerut ca Armand să nu poată ocupa nici o funcție publică timp de trei ani.

Ulterior edilul a atacat pe toate căile acest raport iar în decembrie 2024 instanța supremă a stabilit definitiv menținerea raportului ANI.

„8199/2/2022 – Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Clotilde Marie Brigitte Armand împotriva sentinței nr. 389 din 11 martie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Bucureşti – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva aceleiași sentințe, în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, ca nefondate.

Definitivă. Pronunțată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței”, se arată în decizia ICCJ de la acel moment

Istoricul dosarului la instanță

Cazul a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 1 în 24 aprilie 2024 iar procedura camerei preliminare a durat aproape un an. După validarea tuturor actelor anchetatorilor, la 13 februarie 2025 judecătorii au început judecarea efectivă a cazului.

În 4 noiembrie 2011 Judecătoria Sectorului 1 a stabilit în fond, în procedura Camerei preliminare, să respingă toate cererile și excepțiile invocate de apărarea fostului edil de la Sectorul 1 și a dispus începerea judecării cauzei.

„ În temeiul art. 345 alin. (1) C.proc.pen., respinge cererile și excepțiile formulate de inculpata Armand Clotilde-Marie-Brigitte, ca neîntemeiate.

În temeiul art. 346 alin. (1) C.proc.pen. raportat la art. 35 alin. (1) ?i art. 41 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C.proc.pen., constată că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă din punct de vedere material ?i teritorial să soluționeze prezenta cauză.

În temeiul art. 346 alin. (2) C.proc.pen., constată legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 11057/160/P/2022 din data de 24.04.2024 al Parchetului de pe lângă Sectorului 1 București, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Dispune începerea judecății cauzei față de inculpata Armand Clotilde-Marie-Brigitte , … , sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată (4 acte materiale), prevăzută de art. 301 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen.

Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii. Pronunțată în cameră de consiliu, astăzi, 04.11.2024”, se arată în decizia instanței de la acel moment.

Ulterior Curtea de Apel București a menținut această decizie definitiv astfel că judecata efectivă a început la Judecătorie.

Acuzațiile anchetatorilor pe larg

Clotilde Armand a fost trimisă în judecată în aprilie 2024, fiind acuzată că s-a numit singură manager într-un proiect anticorupție, majorându-și astfel indemnizația lunară.

Dosarul a fost deschis după ce Agenția Națională de Integritate a reclamat-o că s-ar fi folosit de funcție pentru a obține venituri printr-un proiect european.

„În perioada mai 2022 – august 2022, în calitate de primar al Sectorului 1, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ca urmare a emiterii Dispoziției nr. 715/18.02.2022 prin care s-a desemnat manager al proiectului ”Îmbunătățirea capacității administrative locale privind dezvoltarea, implementarea și promovarea măsurilor anticorupție” (…) inculpata Armand Clotilde – Marie – Brigitte a emis patru dispoziții care au produs foloase materiale pentru sine, beneficiind de majorări ale indemnizațiilor lunare în sumă de totală de 18.720 lei (venituri brute)”, a transmis Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 la trimiterea în judecată a dosarului.

Procurorii spun că, în perioada mai 2022 – august 2022, în calitatea sa de primar al Sectorului 1 din București, Clotilde Armand s-a desemnat manager al proiectului de îmbunătățire a capacității administrative locale privind dezvoltarea, implementarea și promovarea măsurilor anticorupție.

Din această poziție, „în baza unei rezoluții infracționale unice”, Armand ar fi emis patru dispoziții care au produs foloase materiale pentru sine, beneficiind de majorări ale indemnizațiilor lunare în sumă de totală de 18.720 lei (venituri brute), spun procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.

Armand este acuzată că a emis pe 6 mai 2022 o dispoziție prin care, pentru timpul lucrat în luna aprilie 2022 în echipa de management a proiectului.

Fapta pe cifrele ajunse în buzunarul fostului edil

Astfel, spun procurorii, primarul și-ar fi majorat indemnizația lunară cu suma de 3.744 lei, din care a încasat suma de 2.191 lei în contul personal, diferența de 1.533 lei reprezentând impozite și contribuții, fiind reținută și transferată de angajator la bugetul de stat.

De asemenea, potrivit procurorilor, în data de 7 iunie 2022, a emis o decizie prin care, pentru timpul lucrat în luna mai 2022, și-a majorat indemnizația lunară aferentă lunii mai 2022 cu suma de 5.616 lei, din care a încasat suma de 3.285 lei în contul personal, diferența de 2.331 lei reprezentând impozite și contribuții, fiind reținută și transferată de angajator la bugetul de stat.

Anchetatorii spun că, pe 5 iulie 2022, a emis o dispoziție prin care și-a majorat indemnizația lunară aferentă lunii iunie 2022 cu suma de 3.744 lei, din care a încasat suma de 2.191 lei în contul personal, diferența de 1.533 lei reprezentând impozite și contribuții, fiind reținută și transferată de angajator la bugetul de stat.

Iar pe 1 august 2022 primarul ar fi emis o dispoziție prin care și-a majorat indemnizația lunară aferentă lunii iulie 2022 cu suma de 5.616 lei.

Din această sumă a încasat 3.285 lei în contul personal, diferența de 2.331 lei reprezentând impozite și contribuții, fiind reținută și transferată de angajator la bugetul de stat.

Condamnarea primei instanțe

Judecătoria Sectorului 1 București a decis luni condamnarea la un an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, a fostei primărițe a Sectorului 1, Clotilde Armand. Decizia nu e definitivă.

Armand a fost condamnată la un an de închisoare cu amânare executării pedepsei în dosarul în care a fost judecată pentru modul în care și-a majorat indemnizația, potrivit datelor de pe portalul instanțelor de judecată.

Ce obligații i-a impus instanța fostei primărițe Clotilde Armand

Instanța i-a impus lui Clotilde Armand obligația de a respecta un termen de supraveghere timp de doi ani și a dispus confiscarea sumei de 18.720 de lei, obținută în cadrul proiectului care i-a adus inculparea.

„Stabileşte inculpatei Armand Clotilde – Marie – Brigitte pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane în formă continuată (4 acte materiale).

Stabileşte inculpatei pedeapsa complementara a interzicerii exercitării dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 3 ani, care se va executa în cazul anulării sau revocării amânării aplicării pedepsei principale”, se arată în soluția pe scurt publicată pe portalul Judecătoriei Sectorului 1.

„În temeiul art. 67 alin. (2) C.pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen., stabileşte inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitarii dreptului de a fi alesă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 3 ani, care se va executa în cazul anulării sau revocării amânării aplicării pedepsei principale.

În temeiul art. 65 alin. (1) C.pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen., stabileşte inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii dreptului de a fi alesă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, care se va executa în cazul anulării sau revocării amânării aplicării pedepsei principale.

În temeiul art. 83 C.pen. şi art. 84 C.pen., dispune amânarea aplicării pedepsei de 1 an închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, ce se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pe parcursul căruia, în considerare prevederilor art. 85 alin. (1) C.pen., inculpatei îi revine obligaţia de a respecta următoarele măsuri de supraveghere:

• a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti la datele fixate de acesta;
• b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
• c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă;
• e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 86 alin. (1) C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) – e) C.pen. se comunică Serviciului de Probaţiune Bucureşti. În temeiul art. 404 alin. (3) C.pr.pen raportat la art. 83 alin. (4) teza a II-a C.pen., atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 88 C.pen., referitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei cu consecinţa aplicării şi executării pedepsei iniţial amânate, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligaţiilor impuse sau al săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C.pen., dispune confiscarea sumei de 18.720 lei. În temeiul art. 274 alin. (1) teza I C.pr.pen., obligă pe inculpată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 2000 lei, din care suma de 1000 lei aferentă fazei de urmărire penală, suma de 500 lei aferentă fazei de cameră preliminară şi suma de 500 lei aferentă fazei de judecată. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei sentinţei penale. Pronunţată prin punerea hotărârii la dispoziţia inculpatei şi procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 31.08.2026”, se arată în decizia Judecătoriei.

Astfel, judecătorul de caz a stabilit un termen de supraveghere de doi ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În această perioadă, Clotilde Armand trebuie să respecte mai multe obligații, printre care prezentarea la Serviciul de Probațiune București, primirea vizitelor consilierului de probațiune și anunțarea prealabilă a schimbării locuinței sau a locului de muncă.

Anchetatorii au acuzat oficialul în acest dosar că și-a majorat indemnizația după ce s-a numit manager într-un proiect finanțat din fonduri europene.

Decizia instanței nu este definitivă și poate fi contestată în termen de zece zile.

Ce presupune amânarea aplicării pedepsei

Tipul de condamnare prin amânarea aplicării pedepsei presupune că pedeapsa în cauză nu intraă imediat în executare, ci are un termen de supraveghere de doi ani.Dacă persoana condamnată respectă obligațiile impuse de judecători și nu intervine o situație care să ducă la revocarea măsurii, pedeapsa se consideră ca fiind neexecutată.

În cazul încălcării obligațiilor impuse de instanță, amânarea poate fi revocată, ceea ce poate duce la aplicarea și executarea pedepsei.

Reacția lui Clotilde Armand. Se victimizează și dă vina pe PSD

Clotilde Armand a reacționat la sentința judecătorilor într-o postare pe Facebook și acuză „ani întregi de hărțuire prin instanțe într-un dosar penibil”.

„Astăzi, Judecătoria Sectorului 1 a dispus amânarea aplicării pedepsei în dosarul privind presupusul conflict de interese, după ani întregi de hărțuire prin instanțe într-un dosar penibil, pornit în urma unei sesizări venite dinspre PSD și ajuns să fie judecat în acest context pe care îl cunoaștem cu toții.

Să fie foarte clar: instanța a stabilit astăzi o pedeapsă de un an, dar a dispus amânarea aplicării acesteia. Nu există niciun prejudiciu stabilit în acest dosar. Zero lei. Și pesediștii știu asta.

Nu vorbim despre executarea unei pedepse cu închisoarea sau despre alte năzbâtii din retorica pesedistă.

Hotărârea nu este definitivă. O vom ataca în apel. Am susținut de la început că am acționat legal, cu bună-credință și fără să urmăresc obținerea vreunui folos necuvenit. Voi lupta până la capăt, inclusiv pentru că există foarte multe întrebări legate de parcursul acestui dosar.

Puțină lume știe că prima dată când a sunat Lia a fost la Sectorul 1. Înainte să se știe de materialul jurnaliștilor Recorder. Patru procurori s-au succedat în instrumentarea dosarului. Completul de judecată a fost schimbat peste noapte. Și mai sunt multe alte „necunoscute” despre care voi vorbi la momentul potrivit.

Ani de zile, acest dosar a fost folosit ca armă politică. Am fost declarată „penală” de adversarii mei înainte să existe o hotărâre definitivă. Unii mă vedeau deja la pușcărie. Alții îmi anunțau sfârșitul carierei politice.
S-au grăbit.

Îmi continui activitatea și îmi continui lupta în apel, cu aceeași determinare de până acum. Le mulțumesc tuturor celor care au înțeles că justiția trebuie făcută în instanță, pe baza probelor, nu la televizor și nu la comandă politică.

P.S. Și ca să fie limpede pentru cei care s-au grăbit să-mi încheie cariera politică: în baza acestei hotărâri, nu am în acest moment nicio interdicție în vigoare privind dreptul de a fi aleasă și de a candida. Dle Grindeanu, nu ne scoateți din politică prin dosare penibile și nu ne intimidați. Nici pe mine, nici pe Dominic Fritz sau pe alt om care luptă împotriva unui stat capturat. Dimpotrivă. Ne faceți și mai hotărâți.

P.P.S.: ANI a fost condusă la momentul plângerii de fratele unui pesedist din Ministerul Agriculturii. ANI este condusă acum de fostul consilier al lui Mihai Tudose (PSD).”, a transmis Clotilde Armand.