DNA a făcut bilanțul pe 2025. Marius Voineag: Dezbaterea publică pe tema justiției este excesiv politizată și partizană/Am vizat corupţia la nivel înalt/Am pătruns în zone unde anterior intervenţia era considerată imposibilă

Direcția Națională Anticorupție își prezintă joi raportul de activitate pentru 2025, într-un context tensionat, în urma deciziei recente a Curții Constituționale privind pensiile magistraților, de dezbaterile generate de documentarul „Justiție capturată” realizat de Recorder, dar și de procedura în curs pentru desemnarea noilor conduceri la DNA, Parchetul General și DIICOT. Procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, candidează acum pentru funcția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

UPDATE Preşedintele UNBR, av. Traian Briciu a vorbit despre justitie, care nu trebuie să depindă de „producător sau de realizator ” şi a felicitat DNA că nu a mers pe linia popularităţii, ci pe consolidarea încrederii.

„Pentru mine, e o încredere mai mare după cei trei ani de mandat…este lăudabil că conducerea direcţiei şi-a asumat un risc de scădere a popularităţii pentru consolidarea încrederii in instituţie…nu îmi plac avocaţii care anunţă după un prim câştig în instanţă că au obţinut un succes, dar apoi nu mai zic nimic…am observat cu atenţie foarte mare respectarea dreptului la apărare şi a prezumţiei de nevinovăţie…nu sunt vremuri simple, dar felicit direcţia că nu s-a lăsat dusă de val!”

UPDATE Discursul procurorului-şef Marius Voineag, la bilanţul instituţiei

„Contextul anului 2025
Anul trecut, în acest cadru, am arătat că am depășit etapa de tranziție și că măsurile manageriale adoptate în primii ani ai mandatului începuseră să producă efecte vizibile. Anul 2025 a venit să confirme integral această evoluție: DNA s-a poziționat ferm ca instituție judiciară de referință, recunoscută la nivel național și internațional pentru standardele sale de lucru.
Cele trei axe strategice pe care le-am stabilit la începutul mandatului – calitatea actului de urmărire penală, eficiența instituțională și descurajarea corupției prin confiscarea efectivă a produsului infracțional – au ghidat întreaga noastră activitate. Cifrele de astăzi demonstrează că am urmat consecvent acest plan și că rezultatele sunt concrete, măsurabile și verificabile de oricine.

Consolidarea instituțională
Procesul de întărire a DNA este, poate, cea mai importantă realizare a acestui mandat și se reflectă clar în fiecare indicator pe care îl vom discuta astăzi. Am recrutat și integrat 18 noi procurori și 41 de ofițeri de poliție judiciară doar în 2025. Per ansamblu, în cei trei ani de mandat, am adus în instituție circa 100 de procurori și 144 de ofițeri de poliție judiciară. Astăzi, echipa DNA cuprinde 151 de procurori, 300 de ofițeri de poliție, 74 de specialiști, 149 angajați în funcții auxiliare, 130 în poziții administrative și 2 persoane cu specialitate juridică asimilată.
DNA a redevenit o structură de parchet care atrage profesioniști.
Acest lucru este esențial, deoarece fără oameni de calitate, orice strategie instituțională rămâne pe hârtie.

Investiții în tehnologie și proiecte europene
Un capitol la care am făcut progrese substanțiale este cel al dotărilor tehnice și al digitalizării. În 2025, am finalizat proiecte cu finanțare externă nerambursabilă în valoare de 5,2 milioane de euro – de la FORPIF și OCULUS la RAVEN și proiectele PNRR de consolidare a infrastructurii IT&C. Totodată, avem în derulare proiecte de încă 7,3 milioane de euro, precum DIGIT, NANOTECH și FORENSIQ, menite să ducă mai departe capacitatea de investigație digitală a instituției.
Am obținut, de asemenea, certificarea unui Sistem de Management Anti-mită conform standardului ISO 37001:2016, acoperind combaterea corupției la nivel înalt și mediu, prevenirea corupției și cooperarea judiciară internațională. Aceasta nu este doar o formalitate birocratică, ci un angajament că înseși procesele noastre interne respectă standardele anticorupție pe care le aplicăm altora.
Pot afirma, fără ezitare, că DNA dispune astăzi de capacități tehnice fără precedent în istoria instituției, comparabile cu cele ale structurilor similare din țările occidentale. Această investiție va produce efecte mult dincolo de mandatul meu.

Urmărirea penală în 2025
În anul care tocmai s-a încheiat, am gestionat un volum de lucru semnificativ: 2.599 de dosare nou intrate, dintr-un stoc total de 5.556. Am soluționat 1.592 de cauze, am întocmit 114 rechizitorii și am semnat 253 de acorduri de recunoaștere a vinovăției. 792 de persoane au fost trimise în judecată, adică cu 16% mai mult decât în 2024. Dintre acestea, 247 ocupau funcții de conducere, control sau demnitate publică.
Dincolo de cifre, ceea ce contează este ținta investigativă. Am vizat corupția la nivel înalt – demnitari, miniștri, secretari de stat, președinți de consiliu județean, înalți funcționari publici – și am pătruns în zone unde anterior intervenția era considerată imposibilă, inclusiv în infrastructuri critice ale statului. Am preluat și domeniul marii evaziuni fiscale, unde am construit dosare cu prejudicii de zeci de milioane de lei, aplicând sechestre pe bunuri concret individualizate pentru a facilita recuperarea în caz de condamnare.

Performanța în instanță – confirmare judiciară
Procurorii DNA au asigurat 9.463 de prezențe în sălile de judecată, au analizat 1.993 de hotărâri în vederea exercitării căilor de atac și au obținut admiterea a 54 de apeluri și 46 de contestații.
Indicatorii de calitate sunt însă cei care spun povestea reală. Procentul achitărilor definitive a coborât la 9,59% raportat la cauze, față de 21,52% în anul anterior. Dosarele restituite definitiv s-au redus la doar 1,63% din totalul trimiterilor în judecată, față de 6,42% în 2024. Infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale a fost dispusă în doar 22 de cauze, adică 1,38% din totalul dosarelor soluționate.
Aceste cifre nu sunt accidentale. Ele reflectă o filosofie de lucru pe care am impus-o în acești ani: dosare solide, probatoriu robust, acuzații care rezistă testului critic al instanțelor. Nu am căutat titluri de ziar, ci verdicte de condamnare.

Confiscarea produsului infracțional
Recuperarea banilor obținuți prin corupție a fost, de la început, una dintre prioritățile definitorii ale mandatului meu. În 2025, am indisponibilizat efectiv bunuri în valoare de aproape 254 milioane de lei, iar soldul total la sfârșitul anului depășea 320 de milioane de lei – o sumă care întrece bugetul anual al instituției.
Convingerea mea este că în lupta cu marea corupție, confiscarea patrimoniului ilicit este cel puțin la fel de importantă ca pedeapsa cu închisoarea. Atunci când cei care fură rămân cu avuțiile acumulate ilegal, semnalul pe care statul îl trimite cetățenilor este devastator. Tocmai de aceea am pus un accent fără precedent pe această dimensiune a muncii noastre.
Mesajul pe care l-am transmis și îl repet astăzi este simplu: cine încalcă legea nu va rămâne cu banii.

Recunoaștere internațională și parteneriate
Dimensiunea internațională a activității DNA a fost un pilon strategic pe care l-am dezvoltat sistematic. Am colaborat cu parteneri de prim rang – FBI, Departamentul Apărării al Statelor Unite, Parchetul Național Financiar din Franța – și am încheiat primul acord de echipă comună de anchetă cu autoritățile britanice în materie de corupție.
Aceste eforturi au contribuit direct la un moment de referință pentru România: obținerea, la 26 noiembrie 2025, a Avizului Formal din partea Grupului de lucru OCDE pentru combaterea mitei în tranzacțiile internaționale. Acesta este un pas esențial în procesul de aderare a României la OCDE și o confirmare că politicile și practicile noastre anticorupție sunt aliniate la cele mai înalte standarde internaționale.
Totodată, activitatea DNA a primit evaluări pozitive atât în Raportul Comisiei Europene din 2025 privind Statul de Drept, cât și în Raportul de conformitate GRECO aferent celei de-a 5-a runde de evaluare a României.

Gestiunea fondurilor publice
DNA a operat în 2025 cu un buget de 291,6 milioane lei din surse publice și 4,2 milioane lei din fonduri externe nerambursabile. Din creditele bugetare deschise de 286,6 milioane lei, am utilizat 283 de milioane, înregistrând o execuție bugetară de 98,73%. Această performanță financiară reflectă disciplina instituțională și responsabilitatea cu care am gestionat fiecare leu din bani publici.

Provocări structurale și nevoi de reformă
Ar fi lipsit de onestitate să prezentăm doar succesele fără să vorbim despre obstacolele sistemice cu care ne-am confruntat. Instabilitatea legislativă continuă să fie cea mai serioasă amenințare la adresa eficacității muncii noastre. Lipsa unei reacții prompte a Legislativului în urma deciziilor Curții Constituționale a condus la situația în care sute de dosare s-au prescris, iar în 2025, instanțele au dispus încetarea procesului penal inclusiv pe motiv de prescripție în 64 de cauze. Fiecare astfel de dosar înseamnă muncă pierdută și încredere erodată.
Tot în registrul sincerității, cooperarea cu instituțiile de control ale statului rămâne sub așteptări. Sesizările sunt puține, sprijinul operațional este limitat, iar aceasta reduce capacitatea DNA de a interveni preventiv. Combaterea corupției la nivel sistemic are nevoie nu doar de resurse proprii, ci și de un ecosistem instituțional care funcționează în mod solidar. Cetățenii au nevoie de un efort conjugat al statului de a diminua acest flagel, nu doar de cazuri judiciare spectaculoase.
În acest context, nu pot să nu remarc și faptul că dezbaterea publică pe tema justiției este excesiv politizată și partizană. Se discută mult despre subiecte simbolice și conflictuale, în timp ce întrebarea fundamentală – cum funcționează justiția ca serviciu public, cât de organizată este și câtă încredere inspiră cetățenilor – rămâne marginală. În situația în care încrederea în instituții este deja scăzută, politizarea continuă a justiției riscă să o aducă la același nivel de redus de încredere cu alte instituții politice. Problemele din justiție pot fi rezolvate numai prin asumarea lor directă și prin soluții bine fundamentate, discutate atât în cadrul sistemului judiciar, cât și cu societatea.

Bilanțul mandatului – obiective asumate, rezultate măsurabile
Întrucât acesta este ultimul meu raport de bilanț, datorez o privire de ansamblu asupra întregului mandat. La preluarea funcției, am depus un proiect de management cu obiective structurate pe patru dimensiuni strategice:
1. procese și capabilități operaționale,
2. vizibilitate și impact,
3. cooperare instituțională și internațională,
4. guvernanță și leadership.
Am ales în mod deliberat să formulez indicatori măsurabili acestor obiective. Într-o țară în care mulți conducători de instituții își fixează obiective imposibil de cuantificat, am preferat să propun ținte clare:
• scăderea ratei achitărilor,
• scăderea ratei restituirilor,
• creșterea gradului de recuperare a produsului infracțional,
• creșterea calității actului de urmărire penală,
• modernizarea instituției.
Oricine poate verifica dacă aceste obiective au fost atinse. Rezultatele sunt publice și cuantificabile:
– rata achitărilor a coborât de la aproximativ 27% la momentul preluării mandatului la 9,59% în 2025;
– rata restituirilor a scăzut de la 6,42% la 1,63%;
– valoarea bunurilor indisponibilizate a crescut substanțial an de an;
– am recrutat și format masiv (464 persoane vs 185 persoane în mandatul precedent 2020-2023);
– am contribuit decisiv la obținerea Avizului OCDE;
– am implementat un Sistem de management anti-mită certificat ISO;
– am finalizat proiecte europene în valoare de milioane de euro și
– sam primit evaluări pozitive de la Comisia Europeană, GRECO și Grupul de lucru OCDE.

Fiecare dintre aceste rezultate era un indicator explicit în dreptul obiectivelor din proiectul de management depus la începutul mandatului.
Am obținut, în premieră, prin modificarea OUG 43/2002, un fond special pentru cheltuieli operative, în cuantum de 3 mil. lei, complementar fondului de flagrant deja existent la nivelul instituției și cu caracter de noutate pentru parchetele specializate.
O lecție importantă pentru mine la nivel personal din acest mandat este că rezultatele vin dacă ai o viziune și acționezi cu tenacitate. În ultimă instanță, acesta este rolul leadership-ului în instituțiile publice, să genereze rezultate măsurabile.
Percepțiile și simpatia sunt efemere, rezultatele sunt durabile.

Un ultim mesaj
Plec din DNA către o altă etapă în carieră, dar plec cu convingerea că las în urmă o instituție aflată la un nivel ridicat de performanță și capacitate instituțională.
Am învățat în acești ani că orice reformă reală într-o instituție trece, inevitabil, prin două căi: dezvoltarea culturii organizaționale și creșterea capacității instituționale. Nu există scurtături. Legislația se poate schimba peste noapte, un conducător se poate schimba, dar o cultură organizațională solidă – bazată pe calitate, profesionalism, responsabilitate și transparență – este ceea ce asigură durabilitatea rezultatelor. Am investit enorm în construirea acestei culturi la DNA și cred că acesta este moștenirea cea mai de preț pe care o las instituției.
Aș vrea să închei însă cu o referință la o temă care depășește mandatul meu și care privește viitorul luptei anticorupție în România. Săptămâna trecută, Transparency International Romania a publicat Indicele de Percepție a Corupției pe 2025, în care România obține 45 de puncte din 100, cu un punct mai puțin decât în anul anterior și mult sub media europeană de 62 de puncte. În comunicatul lor, Transparency International subliniază necesitatea continuării consolidării calității anchetelor penale anticorupție, observând că soluțiile judecătorești din ultimii ani au fost generate nu doar de instabilitatea legislativă, ci și de sancționarea lipsei de calitate a urmăririi penale raportate la așteptările create prin acuzații spectaculoase care nu au rezistat în fața instanței. Totodată, ei notează că ratele în scădere ale restituirilor și achitărilor denotă o îmbunătățire a calității anchetelor, un trend care trebuie consolidat pentru a recâștiga încrederea societății în eforturile anticorupție.
Subscriu în totalitate acestei analize. Fără dosare solide, care să treacă testul instanței, orice efort de combatere a corupției rămâne o promisiune neacoperită. Cetățenii nu vor avea încredere în justiție dacă achitările continuă să infirme acuzații construite pe baze fragile. Exact de aceea am pus, în acești trei ani, un accent nenegociabil pe calitate. Iar cifrele din acest bilanț arată că direcția este corectă. Acest trend trebuie păstrat și intensificat.”

UPDATE Marinescu a mai spus că 2026 deschide o etapă de reflecţie şi analiză….este o direcţie predictibilă. Mă va sprijini în continuare DNA!”, a mai spus ministrul.

UPDATE Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a vorbit despre narea coruptie si a subliniat că justitia trebuie să acţioneze profesionist. „2025 nu a fost un an uşor… am remarcat o utilizare mai accentuată a acordurilor de vinovăţie care a crescut la 6 %!”.

UPDATE Voineag a vorbit de moştenirea lui pe care o lasă in urmă şi a mulţumit Tatianei Toader, procurorului Viorel Cerbu – care candidează pentru şefia instituţiei şi lui Paul Dimitriu, precum şi colegilor care a au dovedit că au demonstrat că se pot face dosare „care rezistă testului din instanţe….aveţi încredere în DNA!”

UPDATE Aveţi încredere în DNA! Aici muncesc oameni care îşi cunosc foarte bine meseria.

UPDATE Proiecte europene în derulare în valoare de 7 milioane euro. DNA a creat un fond special de 3 milioane de lei plus un fond constituit pentru flagrant.

UPDATE Procurorul şef al DNA îşi prezintă ultimul mandat. Conform datelor din bilanț, în 2025 au fost 2599 dosare nou intrate și s-au soluționat 1599 cauze. 792 persoane au fost trimise în judecată, fiind vorba de o creștere cu 16 la sută .

„Ceea ce contează e țintă investigativă!”, a spus procurorul șef Voineag. După preluarea marii evaziuni fiscale, au fost aplicate sechestre pe mari posibile prejudicii. Achitari definitive- AU SCĂZUT LA 9,59. În ce priveşte recuperarea banilor, în 2025 au fost 254 milioane de lei indisponibilizări. Instabilitatea legislstiva constituie în continuare un obstacol, în 64 de cauze a intervenit prescripția.

UPDATE A fost un exces de politizare şi chiar de partizanat, în ceea ce priveşte funcţia publică, susţine Marius Voineag.

UPDATE Recuperarea banilor obţinuţi din corupţie

Suma din bunuri indisponibilizate este de 254 milioane lei, iar soldul total, la finalul anului, depăşea 320 milioane lei, sumă care  întrece bugetul anual al instituţiei. Am realizat o execuţie bugetară de 98, 73%., mai spune Voineag.

UPDATE 792 persoane trimise în judecată, înseamnă o creştere cu 16%, spune Voineag.

UPDATE Marius Voineag, cel mai mare număr de ofiţeri detaşaţi la DNA

151 procurori, 300 de ofiţeri de poliţie şi 75 de specialişti.

Rezultatele sunt verificabile….am recrutat 18 noi procurori 151 procurori,74 specialisti..a redevenit o structură care atrage profesionisti, spune Voineag, şeful DNA.

Ştirea iniţială

Prezentarea Raportului anual de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe anul 2025 are loc de la ora  11:00, la sediul Băncii Naţionale.

Sechestre mai mari decât bugetul instituției

La finalul anului trecut, valoarea totală a sechestrelor instituite de DNA se ridica la 330 de milioane de lei, anunța Marius Voineag, sumă care depășește bugetul instituției pe 2024, estimat la sub 300 de milioane de lei.

„Avem un sechestru la zi la finalul lunii decembrie de 330 milioane de lei. Mult mai mare decât bugetul pe care îl are DNA, undeva la sub 300 milioane. Este esenţial să înţelegem că asta a fost chiar punctul candidaturii mele. Când am vorbit de DNA 2.0, m-am raportat strict la faptul că trebuie să le luăm şi banii. Dosare mari s-au făcut, dar trebuie să ne ocupăm şi de partea de recuperare a produsului infracţional. Şi marele plus pe care îl avem în momentul de faţă e că am devenit o instituţie, o organizaţie profitabilă, cum s-ar spune. Cu sechestre la zi mai mari decât bugetul pe care îi avem”, a declarat Marius Voineag, la Antena 3.

În 2024, DNA a soluționat 5.443 de dosare, dintre care 2.379 nou înregistrate, conducerea instituției calificând activitatea drept performantă și aflată pe un trend pozitiv. Șeful DNA a susținut că există o problemă în ceea ce privește sesizările transmise de instituțiile cu atribuții de control.

„Este de foarte multe ori incapacitatea instituţiilor cu atribuţii de control de a se ridica la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţiei. Adică nu pot ei trimite cât putem noi livra, ca să spun pe scurt. Ei ne-au sesizat în 2024 (…) în 39 de cazuri. Noi la nivelul anului 2024 am avut 1.888 de cazuri noi înregistrate”, a argumentat Voineag.

Potrivit acestuia, în 2025 numărul sesizărilor a crescut la aproape 80, însă nivelul rămâne redus comparativ cu volumul total de dosare instrumentate de DNA. Procurorul-șef a subliniat că lupta împotriva corupției nu revine exclusiv DNA, ci presupune implicarea tuturor instituțiilor cu atribuții de control.

AUTORUL RECOMANDĂ