CCR judecă pentru a șasea oară legea pensiilor magistraților. Ședința este în desfășurare

UPDATE 11.30:

Ședința CCR a început. Sunt prezenți toți cei nouă judecători.

Miercuri, Curtea Constituțională a României încearcă pentru a șasea oară să dea o decizie pe legea pensiilor magistraților, pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Pe 11 februarie a avut loc ultima ședință pe reformă, unde judecătorii au amânat pentru a cincea oară decizia.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026”, se arată în motivarea Curții.

Nicușor Dan acuză CCR de „tergiversare”

Președintele Nicușor Dan a declarat că amânarea Curții Constituționale Române în oferirea unei decizii cu privire la pensia magistraților este „o tergiversare”.

FLASH NEWS CSM se plânge că are un volum de dosare de 4 ori mai mare față de media europeană. Omite să spună că are un buget record, cu 50% mai mare, în 2026

12:16

NEWS ALERT Înaintea deciziei CCR pe pensiile magistraților, Sorin Grindeanu reiterează consecințele: „Este o temă care ne-a costat extrem de mult”

12:15

„Nu vreau să comenteze foarte mult, însă e o problemă pe care societatea o vrea rezolvată și îmi doresc o asumare din partea CCR. Evident că e o tergiversare, o vedem cu toții”, a declarat Nicușor Dan.

ÎCCJ cere sesizarea CJUE

Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților.

„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.

În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată ÎCCJ.

De-a lungul timpului, CJUE s-a pronunțat pe situații similare și în cazurile Poloniei și Ungariei, potrivit Mediafax.

Magistrații cred că sunt discriminați

Pe 5 decembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a sesizat la CCR neconstituționalitatea legii privind pensiile speciale pe care insistă Ilie Bolojan.

Potrivit ÎCCJ, legea lui Bolojan „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO, încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept (…).

Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.

Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați”, spune Curtea.

Ce prevede legea pensiilor magistraților

Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:

• stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
• instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
•  introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
•  introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.

RECOMANDAREA AUTORULUI

CCR amână din nou decizia pe legea pensiilor magistraților. Judecătorul Stan a venit din concediul paternal. Au fost prezenţi toţi cei 9 judecători

CTP cere judecarea membrilor CCR pentru „înaltă trădare de țară” după a cincea amânare pe legea pensiilor magistraților 

Nicușor Dan acuză CCR de „tergiversare” privind pensiile magistraților: „Îmi doresc asumare din partea CCR”