Motivarea pentru care gruparea care falsifica vechime în muncă a fost eliberată. DIICOT acuză distrugerea de probe
Curtea de Apel București va trebui să rezolve o contradicție apărută între magistratul de drepturi și libertăți a Tribunalului București și anchetatorii DIICOT, respectiv aceea că primul notează în motivarea sa că inculpații nu prezintă risc pentru ancheta în curs, în vreme de procurorii susțin în actele lor că unii dintre ei au modificat și distrus urme ale falsurilor informatice făcute în evidențele ANAF.
DIICOT a destructurat recent o grupare care se ocupa cu falsificarea și introducerea de date falsificate în evidențele ANAF și ale Casei de Pensii a Municipiului București, rezultând la ceas de anchetă că metoda ar fi fost folosită cu succes în aproape 900 de cazuri.
Concret, pe baza unei vechimi în muncă sporită artificial de grupare pensiile persoanelor beneficiare a mecanismului infracțional creșteau considerabil fără drept legal.
După audierile de la DIICOT procurorii au decis reținerea a șase dintre membrii grupării și cercetarea sub control judiciar a altora, funcție de gradul de colaborare dar și de infomațiile furnizate.
Astfel, procurorii DIICOT au cerut unui judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul București arestarea preventivă a celor șase membrii, caz în care s-a dispus după deliberare luarea măsurii controlului judiciar față de aceștia.
Explicațiile judecătorului Corobană
Potrivit motivării lăsării în libertate a celor șase inculpați obținută în exclusivitate de Gândul, decizia a fost luată de magistratul Claudiu Eduard Corobană, care motivează că cei șase nu ar prezenta un pericol social concret pentru ordinea publică sau vreun risc pentru ancheta derulată de anchetatorii DIICOT.
„În ceea ce privește condiția caracterului necesar al măsurii arestării preventive pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, prevăzută de teza finală a art. 223 alin. 2 C. proc. pen., judecătorul reține că sintagma analizată desemnează o stare ce ar putea periclita în viitor, în cazul lăsării în libertate a inculpatului pe parcursul procesului penal, normala desfăşurare a relaţiilor sociale ce compun obiectul juridic al infracţiunii de care este acuzat.
Totodată, noţiunea de „pericol pentru ordinea publică” nu trebuie înţeleasă numai ca o primejdie imediată şi concretă constând în posibilitatea comiterii unor fapte grave, în realitate ea semnificând o stare de nelinişte în rândul societăţii civile, generată de rezonanţa socială negativă a faptelor şi de împrejurarea ca persoanele asupra cărora planează acuzaţia comiterii unor infracţiuni de o anumită gravitate să fie cercetate în stare de libertate.
În raport de criteriile pentru stabilirea existenţei stării de pericol pentru ordinea publică, reglementate expres de dispoziţiile art. 223 alin. 2 teza finală C. proc. pen. (gravitatea faptei, modul şi circumstanţele de comitere, anturajul şi mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale, alte împrejurări referitoare la persoana inculpatului) și de semnificația acestei noțiuni în dreptul penal și procesual penal, judecătorul apreciază că privarea de libertate a inculpaților din prezenta cauză nu este necesară pentru a înlătura o stare de pericol pentru ordinea publică”, explică premergător magistratul Corobană.
Durata mare de timp de la primele fapte
Astfel, mai notează magistratul Corobană în motivarea sa, „din modalitatea concretă de comitere a faptelor, astfel cum este expusă în referatul cu propunerea de arestare preventivă și cum rezultă din probele administrate, nu reies elemente de natură a forma convingerea judecătorului că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică”.
El contextualizează și arată că „inculpații sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în forma de participație a autoratului și complicității, respectiv fals informatic, în perioada mai 2018 – decembrie 2024, aceștia s-au aflat în libertate de la debutul urmăririi penale, respectiv de la momentul la care probatoriul a conturat suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea de către aceștia a infracțiunilor, nu există, la acest moment, probe în sensul că activitatea infracțională ar fi continuat și ulterior lunii decembrie 2024, prejudiciul calculat la acest moment are caracter provizoriu, fiind necesară administrarea altor mijloace de probă pentru lămurirea situației de fapt, cel puțin sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave”.
„Fără a minimaliza impactul social negativ al infracțiunilor presupus a fi fost comise de către inculpați, judecătorul apreciază că nici natura infracțiunilor și nici perioada de timp care a trecut de la momentul comiterii acestora și până în prezent nu justifică, la acest moment, privarea de libertate a inculpaților, faptele reținute nefiind apte să cauzeze o tulburare a relațiilor sociale în cadrul comunității.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpaților, judecătorul reține că aceștia nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, sunt persoane integrate social, angajați în muncă, împrejurări care, alături de elementele privitoare la fapte, conduc la concluzia că ordinea publică nu ar putea fi periclitată de lăsarea acestora în libertate pe parcursul procesului penal”, se mai arată în documentul obținut de Gândul.
Aruncarea piscii…
Pe de altă parte, susține magistratul de la Tribunalul București, „relevantă sub aspectul neîndeplinirii condiției referitoare la starea de pericol pentru ordinea publică este și împrejurarea că, de la momentul epuizării presupusei activități infracționale și până în prezent, a trecut un interval de aproximativ 1 an și 7 luni, timp în care eventualul pericol pentru ordinea publică s-a diminuat considerabil, cu atât mai mult cu cât, din analiza materialului probator administrat, reiese că existau date suficiente pentru a se formula acuzații împotriva inculpaților cu mult anterior momentului la care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de aceștia”.
„Totodată, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților din prezenta cauză nu este de natură a împiedica buna desfășurare a procesului penal și nici de a genera o stare de pericol pentru ordinea publică, în contextul în care chiar organul de urmărire penală a apreciat, în cazul altui inculpat, cu un grad de participație la săvârșirea faptelor similar cu cel al celor șase inculpați din cauza de față, că măsura controlului judiciar este suficientă pentru a asigura atingerea scopurilor prevăzute de art. 202 alin. 1 C. proc. pen. și că nu este necesară luarea față de acesta a unei măsuri preventive privative de libertate.
Astfel, se remarcă faptul că unul dintre membrii constituenți ai presupusului grup infracțional organizat, care, începând cu luna mai 2018 ar constituit acest grup, in baza unei rezoluții infracționale comune, împreună cu Savu Ionuț Auraș, Zlăteanu Vasile și Bumbu Ionuț, se află sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar, dispusă în cauză de procuror, deși, prin ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, s-a reținut în privința sa că ”in cadrul grupului infracțional a fost acela ca, in calitate de angajat al Casei Naționale de Pensii, in baza unei înțelegeri cu Zlăteanu Vasile, Ștefan Constantin si alți membri ai grupului, a efectuat acte circumscrise obiectivului pentru care a fost constituită entitatea criminală, respectiv determinarea acordării nelegale a dreptului la pensie din sistemul public ori al majorării cuantumului acesteia prejudiciind bugetul statului”, stabilește magistratul Corobană.
„Astfel, acest inculpat, membru constituent al grupului infracțional organizat, in vederea derulării cu succes a mecanismului infracțional, a menținut legătura și s-a întâlnit cu Zlăteanu Vasile, Ștefan Constantin și alți membri ai grupării pentru înfăptuirea unor activități de care a deprins aportul sau, respectiv: in calitate de angajat al Casei Naționale de Pensii, in virtutea atribuțiilor sale de serviciu, verifica încărcarea si vizibilitatea declarațiilor D112 in sistemul informatic al Casei de Pensii, confirmarea acestuia determinând inițierea demersurilor ce stau la baza acțiunilor cu efect de prejudiciere a bugetului de stat realizate de către beneficiari; oferirea de consultanta juridica de specialitate in materia dreptului muncii si asigurărilor sociale pentru persoanele interesate să obțină vechime nereală in muncă; a sprijinit beneficiarii in vederea constituirii dosarelor de pensii”.
Deși condiția ”egalității de tratament”, invocată de unii dintre apărătorii inculpaților, nu este prevăzută de lege, nu este mai puțin adevărat că nu există, la acest moment, elemente probatorii care să conducă la concluzia că lăsarea în libertate a inculpaților din prezenta cauză ar fi de natură a constitui un pericol pentru ordinea publică sau ar periclita ancheta penală, în condițiile în care un alt inculpat, cu un grad de participație destul de important, potrivit acuzației formulate, se află sub imperiul unei măsuri preventive ce nu presupune privarea de libertate, măsură dispusă chiar de către procuror.
Concluzionând, judecătorul de drepturi și libertăți reține că nu sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile prevăzute de art. 223 alin. 2 C. proc. pen., pentru luarea față de inculpați a măsurii arestării preventive sau a măsurii arestului la domiciliu”, se mai arată în motivarea magistratului.
Contradicție
Anterior Gândul a informat opinia publică cu privire la detalii din dosarul anchetatorilor DIICOT, unul dintre acestea fiind acela că membrii grupării de infracționale organizate (GIO) care falsifica vechimea în câmpul muncii ale unor viitori pensionari au șters zeci de documente după ce au aflat că sunt anchetați.
Concret, o adresă a Casei Naționale de Pensii scoate la iveală gravitatea acțiunilor membrilor grupului ridicat de anchetatorii DIICOT, respectiv faptul că aceștia au șters numeroase acte, care urmau să devină probe ale DIICOT în acuzarea lor.
Mai precis aceștia au șters din sistemul informatic al ANAF un număr considerabil de declarații fiscale rectificative D112 care atestau vechime în muncă, care anterior fuseseră încărcate în sistem tot de către aceștia.
Astfel, explică acum surse judiciare, anchetatorii DIICOT încearcă stoparea celor șase membrii ai grupării să mai modifice date falsificate urcate în sistemele informatice a celor două organisme ale statului român, ANAF și Casa de Pensii a Municipiului București.
În ciuda măsurii stabilită de Tribunalul București procurorii DIICOT au contestat măsura luată de primul magistrat iar astfel propunerea arestării preventive a celor șase persoane va fi analizată de Curtea de Apel București.
Au început ștergerea urmelor imediat ce au aflat de prima anchetă
Actualul dosar al DIICOT a fost format urmare unui proces verbal de sesizare din oficiu din 7 aprilie 2023 al polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București.
Această sesizare din oficiu a venit ca urmare a unor percheziții din 3 aprilie 2023 legate de fraudele cu vechime în muncă ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, acțiune ce a avut menirea de a alerta gruparea care de altfel a și început ștergerea de probe.
Aceștia alertau procurorii DIICOT că 2019 și până în prezent pe raza municipiului București s-a constituit un grup infracțional organizat ce se ocupă cu depunerea de declarații 112 (declarația privind obligația de plata a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) false, în schimbul unor diferite sume de bani, cu scopul de a crea vechime fictivă în muncă pentru persoanele în numele cărora sunt depuse.
Declarațiile sunt depuse retroactiv (declarații rectificative), explicau atunci ofițerii de la crimă organizată, în aceeași zi pentru un interval de timp de mai mulți ani, în numele unor persoane juridice (societăți comerciale de tip fantomă sau asociații nonprofit fără activitate) care nu mai plătesc niciun fel de impozit sau contribuție către stat pentru a atesta că persoanele vizate au lucrat pentru aceste entități.
Anchetatorii DIICOT au declanșat ancheta la acel moment și au colaborat pe parcurs cu mai toate autoritățile statului de pe linia fiscalității și a pensiilor.
DIICOT a explicat pericolul din spatele faptelor
Gravitatea deosebită a faptelor cercetate, a explicat magistratul DIICOT în fața judecătorului de la Tribunal, constă „în constituirea și aderarea la un grup infracțional organizat care, începând cu luna mai 2018 și pe o perioadă îndelungată de timp, a acționat în mod sistematic pentru fraudarea sistemului public de pensii, activitatea infracțională având un caracter repetitiv, continuu și riguros planificat”.
„Caracterul organizat al grupării infracționale, membrii acesteia acționând în baza unui plan infracțional prestabilit, cu repartizarea atribuțiilor și rolurilor între participanți, în scopul introducerii în bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor declarații fiscale nereale (Declarația 112), prin care era creată în mod fictiv vechime în muncă pentru numeroase persoane, în vederea obținerii nelegale a dreptului la pensie ori a majorării cuantumului acesteia;
amploarea consecințelor patrimoniale produse, activitatea infracțională generând un prejudiciu bugetului de stat de aproximativ 6.985.077 lei, calculat până la data de 31.12.2024, prejudiciu care are caracter evolutiv”, a mai explicat judecătorului magistratul DIICOT.
Oficialul Direcției a mai arătat în ședință că „atingerea adusă relațiilor sociale privind încrederea în funcționarea sistemului public de pensii și în evidențele oficiale ale statului, întrucât activitatea infracțională a vizat alterarea unor baze de date oficiale administrate de autorități public(ANAF și apoi CASELE TERITORIALE DE PENSII), afectează credibilitatea mecanismelor prin care statul stabilește și acordă drepturile de asigurări sociale”.
„Gravitatea este amplificată de faptul că fondurile astfel fraudate provin din contribuțiile persoanelor asigurate și sunt destinate finanțării unui serviciu public esențial într-un stat de drept” iar „modul sofisticat de operare relevă un grad ridicat de specializare și o capacitate sporită de organizare, inculpații utilizând societăți comerciale fără activitate economică reală, unele radiate chiar de mai bine de 10 ani de zile”.
Breșă majoră între Casa de Pensii și ANAF
Sursele Gândul explică în exclusivitate și breșa care a făcut posibilă intruziunea acestui grup de criminalitate organizată între organismele statului.
Astfel explică acestea „între ANAF si Casa de pensii nu există un liant informatic facil care să permită verificarea curentă și rapidă a fraudelor”.
Un exemplu, oferit de sursele Gândul, e acela ca „autorii au reușit implementarea de vechime fictivă pe firme radiate la momentul introducerii declarațiilor D112 iar statul nu a avut capacitatea sa verifice mecanismul de fraudare.
Concret, Casa de pensii poate verifica la ANAF existența unei declarații D112 dar ANAF nu îi permite să vadă dacă angajatorul respectiv este sau nu radiat, au explicat sursele noastre.
În acest vid de siguranță și-a făcut loc gruparea care a sporit pensii din pix pentru aproape 900 de pensionari, conchid sursele publicației.
DIICOT a pus „ștampila” pe Casa de Pensii București
Aproape 160 de ștampile ce erau folosite la ștampilarea declarațiilor D112 privind vechimea în muncă ar fi fost ridicate de anchetatorii DIICOT central în timpul perchezițiilor de miercuri dimineață în dosarul privind falsuri legate de vechimea în muncă ce sporesc nejustificat pensiile a 860 de beneficiari, transmit pentru Gândul surse judiciare.
Potrivit acestora ștampilele s-ar fi găsit la unul dintre suspecții din dosar care a fost „vizitat” de anchetatorii DIICOT. Acesta, susțin sursele noastre, ar fi fost în trecut angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă.
În prezent, punctează sursele citate, bărbatul lucra în mediul privat iar ștampilele găsite în reședința sa erau folosite pentru a parafa documente în procesul de pensionare dar și declarații D112.
Zeci de mii de lei confiscați
Sursele noastre spun că aproximativ 80.000 de lei și 3750 de euro ar fi ridicat anchetatorii care au descins în locuințele suspecților din acest dosar.
Totodată ar mai fi fost ridicat un laptop, două telefoane mobile, 158 de ștampile, aproximativ o sută de cărți de muncă în original și aproximativ șase sute de înscrisuri.
DIICOT a transmis, marți, un comunicat oficial care confirmă informațiile obținute anterior de Gândul cu privire la perchezițiile efectuate la Casa de Pensii București, într-un dosar care vizează un mecanism prin care sute de persoane ar fi obținut vechime fictivă în muncă pentru acordarea sau majorarea pensiilor. Procurorii spun că prejudiciul calculat până la finalul anului 2024 se ridică la aproximativ 7 milioane de lei.
Cum funcționa mecanismul prin care era creată vechimea fictivă în muncă
Anchetatorii susțin că gruparea a acționat începând din 2018 prin introducerea de declarații fiscale D112 cu informații nereale în bazele de date ANAF. Prin intermediul acestor declarații, gruparea crea retroactiv vechime în muncă pentru persoane care nu fuseseră niciodată angajate la firmele sau asociațiile folosite în schemă. Comunicatul mai precizează că, în schimbul acestor servicii, beneficiarii ar fi plătit între 15.000 și 50.000 de lei.
„Cercetările efectuate au reliefat faptul că, începând cu anul 2018, pe raza municipiului București s-a constituit și a activat un grup infracțional organizat specializat în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin introducerea on-line în bazele de date aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor date informatice nereale, reprezentate de declarațiile fiscale D 112 (declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) care atestă o vechime fictivă în muncă pentru un număr considerabil de persoane, cu scopul de a fi utilizate de Casele de Pensii competente pentru emiterea deciziilor de pensionare și implicit pentru stabilirea cuantumul pensiei.
Pentru atingerea scopului, membrii grupului infracțional au folosit asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale de tip fantomă și persoane vulnerabile ale căror date de identificare erau utilizate pentru a emite documente ce atestau, nereal, calitatea de angajat pentru persoanele interesate să obțină vechimea în muncă, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 15.000 și 50.000 lei”, se arată în comunicatul DIICOT.
Peste 860 de persoane au beneficiat de vechimi în muncă falsificate
Până în acest moment, anchetatorii au stabilit că, în decurs de 5 ani, au fost generate vechimi false în muncă pentru 860 de persoane. Totodată, mai mult de 170 dintre acestea au folosit documentele pentru obținerea unei decizii de pensionare sau pentru majorarea pensiei, ceea ce a produs un prejudiciu estimat la aproximativ 7 milioane de lei. Potrivit procurorilor, în unele situații, persoanele vizate au primit pensii pe care nu le-ar fi putut obține în lipsa perioadelor de muncă introduse în mod fictiv în sistem.
„Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate. Astfel, deși beneficiarii pensiilor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale și la asociațiile nonprofit controlate de membrii grupului infracțional organizat, în urma depunerii declarațiilor, aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate.
Până în prezent a rezultat faptul că prin această modalitate, pe parcursul a 5 ani s-a generat o vechime nereală în muncă pentru un număr de peste 860 persoane (beneficiari).
De asemenea, aceste declarații au fost utilizate la majorarea cuantumului pensiei sau pentru emiterea deciziei de pensionare la solicitarea a peste 170 de persoane, cauzând bugetelor Caselor de Pensii competente o pagubă în valoare totală de aproximativ 7.000.000 lei, calculată până la data de 31.12.2024, ce are caracter evolutiv, valoarea sa continuând sa crească până in prezent”.
Cum era organizată gruparea
Nucleul grupării ar fi fost format din șapte membri, dintre care doi funcționari publici. Potrivit anchetatorilor, grupul nu avea un lider și nici o ierarhie clară, membrii colaborând între ei și având roluri interdependente. Alți 13 suspecți ar fi sprijinit activitatea grupării, ocupându-se de găsirea firmelor și asociațiilor care puteau fi folosite, identificarea beneficiarilor, întocmirea documentelor și colectarea banilor.
Membrii grupării ar fi introdus și validat în sistemele informatice ale instituțiilor publice date care atestau în mod fals calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale. Ulterior, aceștia verificau dacă informațiile deveniseră vizibile în bazele de date. Potrivit DIICOT, suspecții stabileau și modul în care urmau să fie plătite serviciile, colectau banii și ofereau consultanță juridică în domeniul dreptului muncii și al asigurărilor sociale persoanelor care doreau să obțină vechime fictivă.