Soția unui oficial din sport, păcălită de gruparea care vinde vechime fictivă în muncă. La Casa de Pensii. Cine a dat-o pe mâna anchetatorilor

Soția antrenorului lotului național de lupte, Mircea Constantin, ar fi una dintre persoanele pensionate cu ajutorul oferit de gruparea specializată în crearea de vechime fictivă în câmpul muncii, astfel încât pensiile rezultate să fie unele colosale, se arată în dosarul procurorilor DIICOT aflat pe masa judecătorilor.

Astfel, cel care a servit numele soției oficialului sportiv anchetatorilor DIICOT este ex-candidatul la primăria Sectorului 3, Corneliu Ștefan, și el inculpat în dosarul de crimă organizată.

Bărbatul a povestit și acum la momentul declanșării anchetei DIICOT dar și înainte, printr-un denunț la DNA despre gruparea despre care el susține că a investigat-o la rândul său „jurnalistic”.

În dosarul DIICOT procurorii văd lucrurile clar și le explică cu lux de amănunte arătând că în ciuda dorinței sale de dreptate bărbatul a eșuat să alerteze totuși organele de cercetare ale statului român înainte de a fi luat pe sus de primii anchetatori.

Denunțul de la DNA

Fostul candidat la primăria Sectorului 3 a depus la Direcția Naționala Anticorupție un denunț prin care aducea la cunoștința organelor judiciare săvârșirea infracțiunilor de luare de mita, abuz in serviciu, și uz de fals de către Carmen Tone Carmen, șefa Casei de Pensii Sector 3 și 4, Laurențiu, un angajat in cadrul Casei de Pensii Sector 3 și un anume George, angajat al A.N.A.F. Sector 3.

Procurorul D.N.A, scriu anchetatorii, a dispus declinarea cauzei către Parchetul de pe lângă Tribunalul București spre competentă soluționare.

Pe 12 octombrie 2023 arată DIICOT, Ștefan Corneliu a fost audiat în calitate de martor, probă menținută de Diercție, și a declarat că în anul 2019, în timp ce se afla împreună cu prietenii săi, Ștefan Constantin și Ferentz Romeo-Silviu, a asistat la o discuție între aceștia privind posibilitatea facilitării pensionării unei persoane cu până la 15 ani înainte de termen, prin folosirea prevederilor art. 58 din Legea pensiilor, referitoare la persoanele încadrate în grad de handicap grav.

Ancheta jurnalistică despre care n-a aflat nimeni

În acest context, explică procurorii DIICOT, „întrucât era jurnalist de investigație la publicațiile Tricolorul și Atac la persoană, a apreciat că ar fi oportună realizării unei anchete jurnalistice și a decis să câștige încrederea celor implicați pentru a afla modul concret de operare”.

„În acest scop, s-a apropiat de Ștefan Constantin, despre care afirmă că intermedia și întocmea dosare de pensionare. Acesta verifica inițial vechimea înscrisă în carnetul de muncă, iar atunci când constata lipsuri apela la Savu Ionuț-Auraș, fost angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă București, care lucra ca inspector de resurse umane.

Potrivit declarației, Savu Ionuț-Auraș depunea declarațiile 112 necesare pentru a crea aparența că persoanele aveau stagiul complet de cotizare. Totodată, Ferentz Romeo-Silviu se ocupa de confecționarea cărților de muncă și a adeverințelor de vechime, folosind coperți autentice provenite din arhiva unei case de pensii și ștampile care imitau documentele oficiale, după care documentele erau predate lui Ștefan Constantin pentru completarea dosarelor.”, se arată în dosarul aflat la judecătorul de drepturi și libertăți.

Cum puteai deveni un tânăr pensionar bogat

„Primul caz descris este cel al lui (…), în anul 2020. Ștefan Corneliu a arătat că i-a predat lui Ștefan Constantin actele de stare civilă, studiile și documentele privind vechimea în muncă ale acesteia.

După aproximativ două săptămâni, Ștefan Constantin i-a restituit dosarul completat, ocazie cu care a observat că în interiorul acestuia fusese introdus un certificat de încadrare în grad de handicap grav.

După aproximativ două zile, Stefan Corneliu s-a întâlnit cu viitoarea pensionară la locul de muncă al acesteia, situat în București, …, unde i-a înmânat dosarul și i-a explicat că trebuie să îl depună personal la Casa de Pensii.

După câteva luni, aceasta l-a anunțat că a primit decizia favorabilă de pensionare, iar Ștefan Corneliu a afirmat că i-a remis lui Ștefan Constantin suma de 500 euro, reprezentând plata solicitată pentru rezolvarea dosarului”, este exemplul detaliat de fostul candidat la primărie anchetatorilor DIICOT.

El a oferit numeroase astfel de exemple, toate aceste cazuri susținând că se aflau în propria sa investigare în presupusa sa calitate de jurnalist.

„La aproximativ șase luni după acest episod, Stefan Corneliu a învederat că a fost contactat de Savu Ionuț-Auraș, care l-a trimis pentru a-l ajuta cu dosarul de pensionare pe 9 (…) fiind recomandat de Ștefan Constantin.

În cazul acestuia, lipseau aproximativ patru ani de vechime, iar Savu Ionuț-Auraș ar fi completat fictiv această perioadă prin depunerea declarațiilor 112. Pentru fiecare an lipsă ar fi fost solicitată suma de 1.500 lei, bani pe care Stefan Corneliu susține că i-a încasat de la Lixandru Valerică și i-a predat lui Ștefan Constantin.

Din suma totală, Ștefan Constantin i-ar fi înmânat lui Ștefan Corneliu un plic cu 4.000 lei, rugându-l să îl ducă lui Savu Ionuț-Auraș. Ștefan Corneliu a subliniat că Ștefan Constantin ar fi păstrat o parte din suma primită.

După completarea vechimii, martorul a arătat că i-a predat lui Ștefan Constantin toate documentele necesare, iar după aproximativ trei zile a primit dosarul completat, în care se afla, și de această dată, un certificat de încadrare în grad de handicap grav.

Dosarul a fost depus personal de Ștefan Corneliu la Ionescu Laurențiu, șeful serviciului IT din cadrul Casei de Pensii Sector 3, despre care afirmă că este rudă cu Țone Carmen, șefa Casei de Pensii Sectoarele 3 și 4, iar soția acestuia lucrează la registratura Casei de Pensii Sector 4. Ștefan Corneliu a susținut că în dosar se afla și suma de 200 euro, bani proveniți de la Lixandru Valerică, destinați rezolvării dosarului.

Potrivit declarației, Ionescu Laurențiu putea modifica evidențele informatice privind vechimea în muncă, astfel încât perioadele lipsă să apară ca fiind declarate.

După emiterea deciziei favorabile de pensionare, Lixandru Valerică l-ar fi contactat pe Ștefan Corneliu pentru a întreba ce alte sume trebuie achitate. Ștefan Corneliu a mai spus că Ștefan Constantin a solicitat echivalentul unei pensii lunare, iar când a aflat că pensia urma să fie de aproximativ 7.000 lei, Lixandru Valerică a acceptat să plătească această sumă în două rate egale, după încasarea pensiei.

Stefan Corneliu a susținut că ridica personal banii de la Lixandru Valerică și îi remitea lui Ștefan Constantin, fără a primi vreun comision.”, se mai arata in dosar.

Soția antrenorului pe lista lui Corneliu

În continuare, descriu anchetatorii în dosar, așa-zisul jurnalist de investigații a enumerat persoanele știe că ar fi beneficiat de acest mecanism.

Între alte nume bărbatul le-a indicat-o procurorilor DIICOT ca apelantă la beneficiile oferite de grupare pe Lidia Viorela Constantin

Despre aceasta, a explicat fostul candidat la primărie în timpul audierilor, ar fi soția antrenorului lotului național de lupte, Mircea Constantin.

Demontat de anchetatori

Ștefan Corneliu, scriu procurorii DIICOT, s-a folosit de calitatea sa de jurnalist profesionist de investigații pentru a justifica implicarea în activitatea infracțională.

Investigațiile efectuate în dosarul penal din anul 2023 al Tribunalului București cât și analiza probelor administrate în dosarul penal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 București, reunit la prezenta cauză, în care Ștefan Corneliu a fost trimis în judecată, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, evidențiază participarea sa în activitatea infracțională și aportul semnificativ pe care acesta le-a avut în susținerea și dezvoltarea mecanismului infracțional, investigat în cele două cauze.

În cuprinsul declarațiilor date în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 București, acesta a oferit explicații diferite cu privire la implicarea sa în săvârșirea faptelor investigate.

Declarațiile au fost nuanțate, astfel încât implicarea sa să fie minima, Ștefan Corneliu justificând totodată participarea în activitățile infracționale cu devoalarea mecanismului prin care se fraudează bugetul statului și a persoanelor răspunzătoare.

În calitatea sa de consilier juridic și cunoscând prevederile legale, a depus denunțul, aparent pentru a beneficia de prevederile legale privind înjumătățirea limitelor de pedeapsă, dar scopul denunțului și faptele și circumstanțele în care au comise se află în contradicție.

Astfel denunțul lui Ștefan Corneliu a fost depus la data de 24 august 2023, ulterior momentului efectuării perchezițiilor domiciliare în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 București, din 03 aprilie 2023, și ulterior arestării sale sub aspectul comiterii altor infracțiuni decât cele care fac obiectul prezentei cauze de către instanța competentă, la data de 04 aprilie 2023, fapt ce demonstrează că demersul său nu a fost inițiat în scopul descoperirii faptelor comise și facilitării tragerii la răspundere penală a făptuitorilor.

„Din coroborarea materialului probator administrat în cauză rezultă că denunțul formulat de Ștefan Corneliu a avut ca unic scop construirea unor apărări care să-l exonereze de răspunderea penală în legătură cu implicarea sa în derularea activităților infracționale.

Astfel, se poate aprecia că prezentarea participării sale ca fiind determinată exclusiv de considerente jurnalistice este contrazisă de probele existente, care relevă o contribuție consistentă și conștientă la mecanismul infracțional dezvoltat de entitatea criminală.

Susținerea potrivit căreia participarea sa la activitățile infracționale ar fi fost determinate de desfășurarea unei investigații jurnalistice nu este compatibilă cu datele și probele administrate la dosar, care evidențiază o contribuție activă, în decursul mai multor ani de zile (2019-prezent) și consistentă la dezvoltarea mecanismului infracțional.

În aceste condiții, denunțul formulat apare ca un demers prin care se urmărește exonerarea sa de la răspunderea penală, pe de o parte, iar, pe de altă parte devoalarea activităților derulate de grupul infracțional organizat specializat în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și fals informatic și evidențierea contribuției celorlalți membri la ansamblul activităților infracționale”, mai arată procurorii DIICOT în dosar.

Breșă majoră între Casa de Pensii și ANAF

Sursele Gândul explică în exclusivitate și breșa care a făcut posibilă intruziunea acestui grup de criminalitate organizată între organismele statului.

Astfel explică acestea „între ANAF si Casa de pensii nu există un liant informatic facil care să permită verificarea curentă și rapidă a fraudelor”.

Un exemplu, oferit de sursele Gândul, e acela ca „autorii  au reușit implementarea de vechime fictivă pe firme radiate la momentul introducerii declarațiilor D112 iar statul nu a avut capacitatea sa verifice mecanismul de fraudare.

Concret, Casa de pensii poate verifica la ANAF existența unei declarații D112 dar ANAF nu îi permite să vadă dacă angajatorul respectiv este sau nu radiat, au explicat sursele noastre.

În acest vid de siguranță și-a făcut loc gruparea care a sporit pensii din pix pentru aproape 900 de pensionari, conchid sursele publicației.

DIICOT a pus „ștampila” pe Casa de Pensii București

Aproape 160 de ștampile ce erau folosite la ștampilarea declarațiilor D112 privind vechimea în muncă ar fi fost ridicate de anchetatorii DIICOT central în timpul perchezițiilor de miercuri dimineață în dosarul privind falsuri legate de vechimea în muncă ce sporesc nejustificat pensiile a 860 de beneficiari, transmit pentru Gândul surse judiciare.

Potrivit acestora ștampilele s-ar fi găsit la unul dintre suspecții din dosar care a fost „vizitat” de anchetatorii DIICOT. Acesta, susțin sursele noastre, ar fi fost în trecut angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă.

În prezent, punctează sursele citate, bărbatul lucra în mediul privat iar ștampilele găsite în reședința sa erau folosite pentru a parafa documente în procesul de pensionare dar și declarații D112.

Zeci de mii de lei confiscați

Sursele noastre spun că aproximativ 80.000 de lei și 3750 de euro ar fi ridicat anchetatorii care au descins în locuințele suspecților din acest dosar.

Totodată ar mai fi fost ridicat un laptop, două telefoane mobile, 158 de ștampile, aproximativ o sută de cărți de muncă în original și aproximativ șase sute de înscrisuri.

DIICOT a transmis, marți, un comunicat oficial care confirmă informațiile obținute anterior de Gândul cu privire la perchezițiile efectuate la Casa de Pensii București, într-un dosar care vizează un mecanism prin care sute de persoane ar fi obținut vechime fictivă în muncă pentru acordarea sau majorarea pensiilor. Procurorii spun că prejudiciul calculat până la finalul anului 2024 se ridică la aproximativ 7 milioane de lei.

Cum funcționa mecanismul prin care era creată vechimea fictivă în muncă

Anchetatorii susțin că gruparea a acționat începând din 2018 prin introducerea de declarații fiscale D112 cu informații nereale în bazele de date ANAF. Prin intermediul acestor declarații, gruparea crea retroactiv vechime în muncă pentru persoane care nu fuseseră niciodată angajate la firmele sau asociațiile folosite în schemă. Comunicatul mai precizează că, în schimbul acestor servicii, beneficiarii ar fi plătit între 15.000 și 50.000 de lei.

„Cercetările efectuate au reliefat faptul că, începând cu anul 2018, pe raza municipiului București s-a constituit și a activat un grup infracțional organizat specializat în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin introducerea on-line în bazele de date aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor date informatice nereale, reprezentate de declarațiile fiscale D 112 (declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) care atestă o vechime fictivă în muncă pentru un număr considerabil de persoane, cu scopul de a fi utilizate de Casele de Pensii competente pentru emiterea deciziilor de pensionare și implicit pentru stabilirea cuantumul pensiei.

Pentru atingerea scopului, membrii grupului infracțional au folosit asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale de tip fantomă și persoane vulnerabile ale căror date de identificare erau utilizate pentru a emite documente ce atestau, nereal, calitatea de angajat pentru persoanele interesate să obțină vechimea în muncă, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 15.000 și 50.000 lei”, se arată în comunicatul DIICOT.

Peste 860 de persoane au beneficiat de vechimi în muncă falsificate

Până în acest moment, anchetatorii au stabilit că, în decurs de 5 ani, au fost generate vechimi false în muncă pentru 860 de persoane. Totodată, mai mult de 170 dintre acestea au folosit documentele pentru obținerea unei decizii de pensionare sau pentru majorarea pensiei, ceea ce a produs un prejudiciu estimat la aproximativ 7 milioane de lei.  Potrivit procurorilor, în unele situații, persoanele vizate au primit pensii pe care nu le-ar fi putut obține în lipsa perioadelor de muncă introduse în mod fictiv în sistem.

„Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate. Astfel, deși beneficiarii pensiilor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale și la asociațiile nonprofit controlate de membrii grupului infracțional organizat, în urma depunerii declarațiilor, aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate.

Până în prezent a rezultat faptul că prin această modalitate, pe parcursul a 5 ani s-a generat o vechime nereală în muncă pentru un număr de peste 860 persoane (beneficiari).
De asemenea, aceste declarații au fost utilizate la majorarea cuantumului pensiei sau pentru emiterea deciziei de pensionare la solicitarea a peste 170 de persoane, cauzând bugetelor Caselor de Pensii competente o pagubă în valoare totală de aproximativ 7.000.000 lei, calculată până la data de 31.12.2024, ce are caracter evolutiv, valoarea sa continuând sa crească până in prezent”.

Cum era organizată gruparea

Nucleul grupării ar fi fost format din șapte membri, dintre care doi funcționari publici. Potrivit anchetatorilor, grupul nu avea un lider și nici o ierarhie clară, membrii colaborând între ei și având roluri interdependente. Alți 13 suspecți ar fi sprijinit activitatea grupării, ocupându-se de găsirea firmelor și asociațiilor care puteau fi folosite, identificarea beneficiarilor, întocmirea documentelor și colectarea banilor.

Membrii grupării ar fi introdus și validat în sistemele informatice ale instituțiilor publice date care atestau în mod fals calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale. Ulterior, aceștia verificau dacă informațiile deveniseră vizibile în bazele de date. Potrivit DIICOT, suspecții stabileau și modul în care urmau să fie plătite serviciile, colectau banii și ofereau consultanță juridică în domeniul dreptului muncii și al asigurărilor sociale persoanelor care doreau să obțină vechime fictivă.