Ultima șansă pentru fostul ministru al Agriculturii, condamnat inițial la 4 ani cu executare. Adrian Chesnoiu: „Sunt total nevinovat”/ Contrele dintre avocați și procurorul DNA, în fața instanței supreme

Procesul fostului ministru al Agriculturii Adrian Ionuț Chesnoiu a ajuns la final, după ce un complet de cinci judecători al instanței supreme a ascultat pledoariile finale ale avocaților acestuia și ale procurorului DNA, în cazul condamnării la patru ani cu executare a fostului demnitar pentru fapte de abuz în serviciu.

Astfel, la termenul de luni al apelurilor declarate în dosar după prima hotărâre, a unui complet de la instanța supremă, un complet de cinci a ascultat concluziile finale ale avocaților inculpaților condamnați în dosar, ale procurorului DNA și ultimul cuvânt al celor judecați.

Apărarea lui Chesnoiu a marjat în acest fel pe modalitatea de introducere a colaboratorului cu identitate reală în dosar, felul în care a au fost cerute de către procuror mandatele tehnice, presupusa nelegalitate a probelor forte ale anchetatorilor precum înregistrările audio și video făcute de fosta subalternă a oficialului de la Agricultură precum și declarațiile date de aceasta în baza respectivelor probe tehnice.

Avocați emoționați

Unul dintre avocații de top care a pus concluzii finale pentru fostul ministru al Agriculturii, Florian Șurghie, a explicat în fața celor cinci judecători că are emoții, nu pentru decizia ce se va da ci pentru numărul mare de probleme tehnice de drept din dosar.

„E pentru prima oară când am emoții în fața unui complet de judecată. Niciodată nu am scris 33 de pagini de concluzii finale pentru vreun client.

Problemele de drept din această cauză, abundă. Încercăm să redeschidem calea spre rejudecare. Au fost încălcate norme ale articolului privind introducerea colaboratorilor în cauză.

Avem decizii ferme privind necesitatea ca un judecător de drepturi si libertăți să decidă cu privire la introducerea în cauză a colaboratorilor procurorilor.

Astfel vom arata că toate interceptările din cauza sunt lovite de nulitate absolută”, și-a început avocatul Florian Șurghie pledoaria.

În dezacord cu judecătorii ICCJ

„ICCJ a explicat că acest colaborator a fost introdus cu identitate reală. Iccj a spus că atâta vreme cât judecătorul care a emis mandatul de supraveghere a inculpaților a avut cunoștință de activitățile colaboratorului atunci nu ar fi aplicabilă Hotărârea Prealabilă 64.

Iccj a făcut o interpretare coroborată între textele de la articolele 139, 140 si 150.

Reține ICCJ că această procedură specială a fost instituită pentru garantarea drepturilor fundamentale ale individului cercetat.

Când interpui un colaborator, care nu e un organ de urmărire penala trebuie făcut un examen extrem de riguros al necesității și oportunitatii introducerii acestuia.

Aici eu nu am certitudinea ca judecătorul care a analizat, avizat și prelungit succesiv mandatele tehnice a analizat riguros faptul ca acest colaborator urma să înregistreze sau să facă fotografii.

Magistratul nu a făcut aceste mențiuni în mandate sau nu a menționat că le acreditează, deși ar fi trebuit să fie extrem de explicit.

Dacă veți constata la fel ca și mine atunci acele probe nu mai trebuie să fie acolo. Dacă înlăturăm probele tehnice atunci mai rămân doar coperțile din acest dosar.

Mai rămân desigur declarațiile doamnei Jijie. Doar ele singure, fără alte probe, nu pot conduce spre o condamnare”, a continuat avocatul în fața celor cinci judecători.

Cu tunurile pe omul-cheie al DNA

„Doamna (colaboratorul procurorilor – n.r.) a fost fericita beneficiara a unui acord de recunoaștere al vinovăției pentru numeroase mărunte fapte de corupție.

Prezumția de adevăr a declarațiilor doamnei este răsturnată din punctul de vedere al apărării. Declarațiile de martor sunt date pe baza înregistrărilor existente și care sunt lovite de nulitate.

Cauza e una inedită pentru că faptele sunt inedite și acțiunile de instigare la adresa procurorului sunt inedite. Ea a fost chemata la audieri pentru a i se aduce la cunoștință acuzațiile acelea mărunte despre care vorbeam.

Între timp ea cât a stat acolo a formulat un denunț. Procurorul înregistrează denunțul și-l repartizează și o face colaborator pe doamna. Doamna sesiza în denunț fapte nesăvârșite, lucru extrem de important în economia apărării.

Fapta domnului Chesnoiu nu este o fapta penală. Singurele fapte penale sunt ale colaboratoarei instigată de domnul procuror”, a insistat apărătorul lui Chesnoiu.

Contrele procurorului DNA

Procurorul DNA arătat la rândul său faptul că mandatele tehnice au fost obținute legal și în perfect acord cu toată legislație existentă în vigoare la momentul cercetărilor, astfel că dosarul nu ar trebui „taxat retroactiv” pe fondul apariției Hotărârii Prealabile 64, invocată de apărătorii lui Chesnoiu.

El a amintit că aceleași aspecte au fost deja analizate si validate prin cele două decizii de cameră preliminară din dosar iar faptul că procesul se află la final reprezintă o garanție că felul de obținere a tuturor probelor a fost unul conform.

„ICCJ nu a constatat aspectele invocate de apărare. Nu au fost aduse elemente de noutate de către apărare astfel că nu este atacabilă decizia camerei preliminare.

Ipoteza apărării este ca procurorul trebuia la acel moment să ceara două mandate de autorizare. Unul pentru masuri tehnice precum înregistrarea, fotografierea și alte măsuri șii unul separat ca acest colaborator să facă aceste demersuri tehnice.

La momentul respectiv nu exista o astfel de distincție expresă precum cea prevăzută de Hotărârea Prealabila 64. Nu se poate imputa și nici nu excede cadrului legal aplicabil la acel moment al anchetei.

Procurorul a apelat la judecătorul de drepturi și libertăți iar acest judecător a admis și încuviințat măsurile solicitate de procuror.

Este de necontestat interesul în cauză al colaboratoarei. Doar că această situație a fost tranșată definitiv în ambele etape ale camerei preliminare.

Probele din dosar indică clar că debutul activității infracționale are loc în decembrie 2021 când Chesnoiu l-a întâlnit pe Sandu Aurel în biroul său.

Faptul că a avut un interes în cauză colaboratorul nu este echivalent conform nici măcar vreunei probe că a mințit, manipulat adevărul sau că faptele probate prin acest dosar nu s-au săvârșit în materialitatea lor.

Se mai invocă faptul că Chesnoiu ar fi fost condamnat pentru fapte neprevăzute de legea penală. Martora a denunțat practica existentă la nivelul ministerului și a indicat indiciile urmare acelei întâlniri de la finele lunii decembrie 2021”, a explicat magistratul de la DNAîn fața celor cinci judecători.

Exemplul cărăușului de droguri

„Nu se poate invoca sub nicio formă instigarea așa cum se susține de către apărarea inculpatului Chesnoiu. Dau ca exemplu cazul unui cărăuș de droguri pus de procuror să continue tranzitarea coletului pentru a se ajunge la beneficiarul final.

Nici în acel caz dar nici în acesta nu putem concluziona faptul că denunțătoarea avea o putere asupra ministrului. Nu avea ea abilitatea ca denunțătoare să îl manevreze și să îl împingă pe acesta să facă tot ce dorea ea.

Retroactiv trebuie admisa acțiunea civilă și restituirea salariilor încasate. Mai precis dispuneți confiscarea specială a sumei de peste 50.000 de lei. Respingeți apelurile inculpaților ca fiind neîntemeiate”, a conchis reprezentantul Direcției în sala de judecată.

Chesnoiu în fața judecătorilor

„Regret nespus sa fiu azi aici in astfel de situație. Sunt total nevinovat față de aceste acuzații.

In acești patru ani m-am abținut de la orice declarație publică. Singura declarație a fost dată la fond. O să vă prezint totul așa cum a fost ca să nu fim în eroare.

In 26 noiembrie 2021 am preluat funcția de ministru al agriculturii după desemnarea de către acel guvern.

Au trecut aproape 30 de ani de zile de când am jurat credință României, când am fost încadrat ca eleve al liceului militar. De 20 de ani încerc sa fac tot ce pot mai bine in slujba si folosul cetățenilor. Pentru fermieri, pe fondul războiului din Ucraina care a afectat și componenta de agricultură.

În acești 20 de ani nu a existat nicio urmă de îndoiala, nicio pată, asupra mea si cred ca am reușit să mă achit de datoria publică pe care o am.

Am reușit absorbția a zeci de miliarde de euro în diverse programe. Am intrat ca și consilier în 2013 în sistem și am evoluat treapta cu treapta până la funcția de ministru.

Fiecare zi a fost o provocare.

La finalul lui decembrie 2021 am discutat cu acea directoare cu care nu eram în relații cordiale. Se punea problema să demisionez pentru că nu eram din clasa politică al acelei guvernări.

Urma ca ministerul Agriculturii, o clădire de 200 de ani, monument istoric cu risc seismic 1 să intre în reabilitare. Nu erau persoane cu suficientă pregătire și așa am vrut sa apelez la domnul Aurel Sandu. El știa foarte bine aceste demersuri.

Intre decembrie si februarie nu a existat niciun denunț al acestei doamne privind vreo pretinsă faptă a mea. Puțintei a venit să îmi ceară să se scoată la concurs un post de șef serviciu administrativ. Era atributul legal al acestui director.

În 3 februarie doamna directoare a fost chemată la DNA București pentru punerea sa sub acuzare pentru 23 de fapte iar seara la 20 ea face acest denunț, că ea crede că va fi numită în comisia de concurs.

Nu putea fi asta o practică a mea în lipsa oricărui concurs existent de la preluarea mandatului meu acolo. Poate era practica dumneaei sub alte conduceri, dar nu a mea.

Începeam munca la 6 dimineața și terminam la 12 noaptea, în efortul uriaș de accesare a împrumutului de 5 miliarde de euro fonduri europene.

În mandatul meu s-au derulat zeci de concursuri. Doar în cazul acestor patru oameni, concurenții puteau fi legați direct de mine. Eu îi invitasem în echipa mea.

Toate discuțiile sunt scoase din context și puse într-o anume logică.

Felix Cosma, șeful ANFP mă sunase să mă anunțe că vine într-un control legat de felul de organizare al concursurilor. Toate discuțiile mele cu directoarea asta au fost despre felul în care trebuie să fie subiectele de concurs astfel încât să fie respectate rigorile cerute de ANFP.

Dacă aș fi vrut cu adevărat să angajez acești oameni cred că îmi era foarte ușor ca ministru să îl numesc ca președinte de comisie pe Răducan, cu care mă cunosc de 30 de ani fără să apelez la intermediari sau angajați necunoscuți mie”, s-a scuzat fostul demnitar în fața celor cinci judecători.”

Două luni de foc pentru Chesnoiu

După ce au ascultat pledoariile apărării și acuzării precum și ultimul cuvânt al fiecăruia dintre cei judecați în acest proces judecătorii ICCJ au rămas în pronunțare și au stabilit dictarea verdictului în 14 decembrie.

În cazul în care instanța va dicta o soluție în 14 decembrie aceasta va fi una definitivă în acest dosar.

4 ani.exe pentru fostul ministru

ÎCCJ a pronunțat miercuri, 4 martie 2026, o primă decizie în dosarul fostului ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu. Acesta a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare pentru fapte de corupție legate de intervenții ilegale în sistemul public de angajări. Decizia a fost imediat atacată cu apel iar dosarul a ajuns la un complet de cinci judecători.

Instanța a menționat că, în perioada februarie-aprilie 2022, Chesnoiu a determinat o persoană din subordine să îi livreze subiectele pentru patru concursuri de angajare. Procurorii DNA au stabilit că fostul ministru a intervenit direct chiar și pentru a salva un candidat care nu obținuse punctajul necesar și a obligat comisia să-l promoveze.

Pedepsele pentru faptele de instigare și abuz în serviciu au fost contopite și au rezultat o pedeapsă finală de 4 ani cu executare. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, judecătorii au impus și alte măsuri împotriva fostului demnitar.

Chesnoiu nu va mai avea dreptul de a fi ales sau de a ocupa funcții publice timp de 2 ani după executarea pedepsei. Acesta trebuie să plătească Ministerului Agriculturii suma de 50.996 lei, bani care reprezintă cheltuieli salariale nejustificate. Suma datorată va fi actualizată cu inflația și dobânda legală la momentul plății.

În același dosar, instanța a stabilit pedepse și pentru ceilalți implicați. Unul dintre inculpați a primit 2 ani de închisoare cu suspendare, obligat să presteze muncă în folosul comunității.

Alte persoane implicate au primit pedepse de 1 an cu suspendare. De asemenea, în cazul unui dintre beneficiari, judecătorii au dispus confiscarea salariilor nete încasate ilegal.

Cât de grave sunt acuzațiile DNA

În perioada 09 februarie – 11 aprilie 2022, inculpatul Chesnoiu Adrian Ionuț, în calitate de ministru, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze inculpatului Răducan Andrei-Cristian (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv ai unor direcții județene.

Subiectele respective ar fi ajuns ulterior la candidații “agreați”, respectiv Sandu Aurel, Corobea Mihai-Cosmin, Pârv Mihai și Lăscaie Cătălin Ionuț. După primirea subiectelor și promovarea probei scrise, inculpatul Lăscaie Cătălin Ionuț ar fi fost respins la proba interviului.

De menționat este faptul că, la intervenția directă a ministrului, în cazul candidatului Sandu Aurel, membrii comisiei ar fi fost nevoiți să-l promoveze în condițiile în care acesta nu obținuse un punctaj corespunzător.

Ca urmare a acestui demers, persoana respectivă a fost numită în funcția de șef serviciu, obținând, în perioada ocupării funcției, venituri salariale în valoare de 50.995 lei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a constituit parte civilă cu suma menționată mai sus, în vederea recuperării cheltuielilor salariale efectuate pentru inculpatul Sandu Aurel cât timp acesta a ocupat funcția de șef serviciu.

În cauză a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra sumei de 50.995 lei pusă la dispoziție de către inculpatul Chesnoiu Adrian Ionuț.