Afecțiunea care îi omoară pe români. Unul din zece pacienți nu supraviețuiește
La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct, conform datelor Societății Române de Cardiologie și unul din zece pacienți nu supraviețuiește.,,Pacienții care au avut norocul să supraviețuiască trebuie să înțeleagă că recuperarea post-infarct este esențială și să știe că riscul de a dezvolta un al doilea infarct este mult mai mare. Este important ca persoana respectivă să știe că viața ei nu mai poate fi la fel. Trebuie să ducă un stil de viață sănătos, să facă mișcare, să meargă regulat la controale medicale și să țină cont de tratamentul și indicațiile recomandate de medic. Doar așa poate preveni un al doilea infarct care, în cele mai multe cazuri, se dovedește a fi fatal. Mesajul principal pe care ne dorim să-l transmitem este că inima trebuie îngrijită, mai ales de cei care au suferit un accident cardiovascular „, spune medicul cardiolog Gabriela Sârcă.
Ce se întâmplă în organism când suntem agitați
Când suntem stresați, inima resimte din plin această stare. ,,Organismul este invadat de catecolamine, cortizol și alti hormoni ai stresului. Inima bate mai repede, se contractă mai puternic, trimite mai mult sânge către întreg organismu, pentru ca acesta să fie pregătit în cazul unei agresiuni. Tensiunea arterială crește, pereții vaselor de sânge sunt supuși unor forțe puternice ce pot conduce în final la fisuri, în special la nivelul unor plăci aterosclerotice preexistente. Aceste zone de fisură constituie punctul de plecare pentru tromboze sau rupturi vasculare. Datorită stresului, descărcărilor de catecolamine, vasele coronare, care asigură necesarul de sânge pentru inimă, pot prezenta spasme, adică contracții în anumite zone. Finalul este acela că inima, deși efectuează o activitate intensă și are implicit nevoie de un consum energetic mai mare, va fi privată de resurse prin reducerea debitului la nivelul coronarelor””, spune Dr. cardiolog Claudiu Chivu pentru Gândul.
Vremea caniculară afectează în mod direct persoanele cu boli cardiovasculare. ,,Incidența cazurilor de moarte subită este mai mare în acestă perioadă. Expunerea la căldură solicită inima, atât prin prisma necesitații de a efectua un efort mai mare, în încercarea de a menține temperatura corpului, cât și prin alterarea altor constanțe biologice care o fac vulnerabilă.
Din cauza căldurii pot apărea infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Prin deshidratare, sângele își schimbă consistența, devine mai vâscos. Din cauza vascozității crescute se formează un cheag de sânge care blochează circulația. Dacă acest blocaj survine la nivelul vaselor inimii, suntem în fața infarctului miocardic, manifestat prin durere intensă în zona inimii, stare de rău extrem, transpirații generalizate””, precizează specialistul.
De asemenea, calciu și magneziu sunt esențiale pentru buna funcționare a inimii. ,Scăderea acestei concentrații din sânge poate duce la tulburări de ritm și, într-un final, la moarte subită, inima rămânând practic blocată””, adaugă cardiologul.
,,Organizația Mondială a Sănătății își propune să reducă cu 25% decesele premature cauzate de bolile cardiovasculare până în anul 2025. Vorbim de afecțiuni care pot fi prevenite sau tratate în faze precoce, în condițiile în care populația conștientizează cât de mare este impactul și care pot fi urmările unei suferințe cardiovasculare.
În multe dintre țările Europei, decesele și îmbolnăvirile înregistrate din cauze cardiovasculare sunt în scădere. În România, însă, deși există o oarecare stabilizare, suntem departe de o scădere a frecvenței și gravității acestor categorii de afecțiuni. Sistemul de sănătate din România are o acută nevoie de programe de educație, de creștere a aderenței la tratament, de depistare precoce a bolilor, de colaborarea între specialități, de un mecanism integrat de monitorizare a pacienților cu boli cardiovasculare, de programe de recuperare post-infarct””, spune Rodica Tănăsescu, Președinte al Societății Naționale de Medicină a Familiei (SNMF).