Ingredientul periculos din sucuri, energizante și batoane proteice

Un ingredient prezent în sucuri, energizante și batoane proteice ar putea fi periculos pentru organism.

Eritritolul, un îndulcitor prezent în multe produse, de la batoane proteice la băuturi energizante, a fost considerat o alternativă sigură la zahăr. Eritritolul, spre deosebire de aspartam sau sucraloză, este un alcool de zahăr – un compus natural pe care organismul îl produce în cantități mici. Are un gust mai apropiat de cel al zahărului și oferă aproximativ 80% din dulceața acestuia, ceea ce îl face ușor de folosit în rețete.

Un studiu efectuat de cercetători de la Universitatea din Colorado relevă că eritritolul ar putea deteriora celulele barierei hemato-encefalice – sistemul de „securitate” al creierului, care împiedică pătrunderea substanțelor nocive și permite accesul nutrienților esențiali, relatează csid.ro.

CONTROVERSĂ „Mașina morții”, în care o femeie a ars de vie, se vinde pe zeci de site-uri din România. Una dintre societățile care comercializează „cutia” pe 4 roți a raportat afaceri de 7 milioane de euro. Cine sunt turcii de la Arora, producătorii „jucăriei” care ia foc

16:04

ACTUALITATE Alcool, manele și dedicații consistente la un bal de liceeni. Concluziile psihologului Mihai Copăceanu

15:52

Cercetătorii au expus celulele barierei hemato-encefalice la niveluri de eritritol similare celor întâlnite după consumul unei băuturi răcoritoare îndulcite cu acest compus. Rezultatele au indicat o reacție în lanț care ar putea face creierul mai vulnerabil la formarea cheagurilor de sânge – una dintre principalele cauze ale accidentului vascular cerebral (AVC).

Descoperirile de laborator vin în completarea unor studii observaționale ample, care au asociat consumul regulat de eritritol cu un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv infarct și accident vascular cerebral. Un studiu major a arătat că persoanele cu cele mai ridicate niveluri de eritritol în sânge aveau un risc aproape dublu de a suferi un eveniment cardiac major.

Cu toate acestea, cercetătorii au explicat că experimentele au fost realizate pe celule izolate, în laborator, nu pe vase de sânge complete din corpul uman, fiind necesare teste suplimentare pentru a confirma aceste efecte în condiții reale.