Cuvintele încrucișate împlinesc, în decembrie, 100 de ani de existență

Publicat: 16 12. 2013, 18:04
Actualizat: 02 02. 2019, 20:12
Cuvintele încrucișate, un joc apreciat în lumea întreagă, împlinesc în luna decembrie 100 de ani de existență, informează site-ul publicației franceze Le Nouvel Observateur.

Cuvintele încrucișate, un joc apreciat în lumea întreagă, împlinesc în luna decembrie 100 de ani de existență, informează site-ul publicației franceze Le Nouvel Observateur.

Pe 21 decembrie 1913, un violonist american a publicat prima grilă de cuvinte încrucișate. De atunci, acest joc a cunoscut un veritabil triumf în lumea întreagă. Motivele succesului deosebit pe care l-au avut cuvintele încrucișate în ultimul secol sunt analizate în acest articol apărut pe site-ul nouvelobs.com.

Istoric – Având ideea de a include căsuțe negre într-un pătrat, un violonist american de origine britanic, Arthur Wynne, poate fi considerat ca fiind adevăratul inventator al cuvintelor încrucișate. El a propus prima lui grilă în Germania, fără a avea însă succes. Pe 21 decembrie 1913, Arthur Wynne a publicat-o în ziarul american New York World (în suplimentul acestuia, intitulat Fun), însă fără acele pătrate negre, pe care le-a introdus mai târziu. Succesul a venit imediat. La început, în Anglia (Morley Adams, în 1924, în Sunday Express – unde a înființat prima agenție de cuvinte încrucișate), apoi în Franța, în același an (pe prima pagină a ziarului Dimanche-Illustré, apoi în alte publicații, precum Le Gaulois și l’Excelsior). Tristan Bernard a consolidat succesul jocului, introducând mici desene în grilele sale, sub forma unor căsuțe negre. Când conțineau prea multe indicii, grilele sale erau însoțite de explicații.

Recorduri – Cotidianul francez Le Nouvel Observateur a publicat în 1989 o grilă 7×7 (7 rânduri și 7 coloane) fără nicio căsuță neagră. În 2010, Claude Coutanceau a creat o grilă de 9×9 fără nicio căsuță neagră și fără niciun cuvânt care să se repete. Revista l’Impossible a publicat o grilă 8×8 fără nicio căsuță neagră, creată de Jean-Jacques Salgon. În 1997, Didier Clerc și Pierre-Claude Singer au construit o grilă de 160.000 de pătrate și 50.139 de cuvinte, care a fost inclusă în Cartea Recordurilor Guinness.

Misterul căsuțelor negre – În timp ce școala anglosaxonă dispune de numeroase căsuțe negre în poziții simetrice, școala franceză le plasează acolo unde este nevoie, încercând să limiteze numărul acestora. Cu cât grilele sunt mai dificile, cu atât este nevoie de mai puține căsuțe negre, pentru a permite cât mai multe cuvinte încrucișate. În ziare, unde grilele se adresează unui cititor grăbit, chestiunea gradului de dificultate nu poate fi pusă.

Nopți fără somn – Coșmarul oricărui pasionat de cuvinte încrucișate – cuvintele din două litere, care apar mult prea des. Unele dintre aceste persoane spun că dispun de peste 400 de definiții pentru aceste cuvinte scurte, însă cel mai mare coșmar al lor este „definiția care nu vine”, cuvântul negăsit din cauza căruia linia rămâne albă. De mult ori definiția le vine în minte dimineața, după o noapte aproape albă, după ce subconștientul și-a făcut treaba.

Spionaj – Cu puțin timp înainte de Debarcarea din 1944, câteva grile apărute în Daily Telegraph conțineau anumite coduri care trebuiau să fie secrete – Utah, Omaha, Neptun, Mulberry, Overlord, Juno, Gold, Sword – care au creat panică în rândul militarilor din trupele Aliaților. Grilele de cuvinte încrucișate au început să fie astfel considerate niște cutii poștale ale spionilor. Autorul lor, Leonard Dawe, a fost anchetat și arestat. Leonard Dawe era un profesor sever, cu o moralitate rigidă, cunoscut pentru talentul său de fotbalist și criticat adeseori pentru faptul că juca meciuri de fotbal păstrându-și ochelarii pe nas. A fost acuzat că a publicat într-o grilă codul secret „Dieppe” (sub definiția „Port francez”), cu doar câteva zile înainte de raidul Aliaților în acest oraș francez (un adevărat dezastru militar). Profesorul britanic a explicat că grilele sale erau prea vechi pentru ca el să fi putut să cunoască numele de cod date plajelor pe care au debarcat Aliații și a fost apoi eliberat. În 1984, Ronald French a dezvăluit că în epocă era elevul lui Leonard Dawe și că el a fost acela care i-a sugerat profesorului său să introducă în grile acele cuvinte, pe care le auzise pronunțate de soldații britanici. „Spionul” avea pe atunci vârsta de 14 ani.

Pompei, prima grilă – Primele cuvinte încrucișate apar pe un zid din orașul antic Pompei. Este vorba de un pătrat magic, ale cărui cuvinte se citesc în toate direcțiile: de la dreapta la stânga, de la stânga la dreapta, de sus în jos, de jos în sus. Sensul lor nu se schimbă, întrucât ordinea cuvintelor contează prea puțin în latină. Sensul aproximativ al acestei fraze este următorul: „Muncitorul Arepo folosește roțile ca formă de muncă”.