DESCOPERIREA ANULUI 2011, potrivit revistei Science: antiretroviralele care împiedică infectarea cu virusul HIV
Studiul clinic care a demonstrat că antiretroviralele permit eliminarea aproape totală a riscului de transmitere a virusului HIV de către persoanele seropozitive a fost desemnat descoperirea științifică a anului 2011, a anunțat joi, revista Science, în palmaresul ei anual, citat de AFP.
La 30 de ani de la debutul epidemiei de SIDA, acest studiu clinic internațional realizat pe 1.736 de cupluri, dintre care cele mai multe erau heterosexuale, din nouă țări, a demonstrat faptul că persoanele seropozitive care iau antiretrovirale (ARV) într-un stadiu incipient al bolii beneficiază de o reducere – care merge până aproape de zero – a riscului de transmitere a virusului HIV la partenerii lor de viață.
Aceste rezultate, publicate în Statele Unite în luna mai, au pus capăt controverselor dintre savanți, care doreau să afle dacă ARV pot în același timp să trateze persoanele infectate și să împiedice transmiterea virusului HIV.
Virusologii susțin că ARV-urile pot nu numai să încetinească evoluția infectării unei persoane cu HIV, reducând încărcătura virală a persoanelor infectate, ci și să împiedice transmiterea acestui virus la persoanele sănătoase.
Revista Science a publicat și alte nouă lucrări științifice, considerate semnificative pentru 2011, care sunt enumerate mai jos:
â— Misiunea sondei japoneze Hayabusa, care a permis aducerea pe Terra a unor particule de praf provenind de la suprafața unui asteroid.
â— Analizele ADN-ului unui „verișor” străvechi al lui Homo sapiens, misteriosul „Om de Denisova”, care au dezvăluit faptul că mulți oameni din prezent au moștenit trăsăturile genetice ale acestor oameni primitivi.
â— Studiile cercetătorilor japonezi care au identificat structura unei proteine fotosintetice, folosită de plante pentru a separa atomii de hidrogen și de oxigen pentru a forma apă. Această descoperire ar putea permite dezvoltarea unor tehnici de producere ieftină a hidrogenului, o sursă de energie nepoluantă.
â— Descoperirea de astronomii americani a doi nori de hidrogen, care, timp de 2 miliarde de ani și-au păstrat compoziția originală, datând din primele momente de după Big Bang, care a demonstrat astfel faptul că „buzunarele” de materie originală au rămas neschimbate foarte mult timp după nașterea cosmosului.
â— Studiile asupra faunei microbiene la oameni, care au demonstrat că anumite bacterii prosperă în intestin, grație unei alimentații bogate în proteine, în timp ce altele preferă regimul vegetarian.
â— Un studiu clinic a permis obținerea primului vaccin promițător contra malariei, denumit RTS,S, despre care se spune că va impulsiona cercetările medicale din domeniul vaccinurilor contra malariei, o boală care face încă multe victime în rândul copiilor din Africa.
â— Descoperirea făcută cu ajutorul telescopului spațial american Kepler a mai multor sisteme stelare îndepărtate și ciudate. Într-unul dintre ele există o planetă care gravitează în jurul a două stele, iar altul este alcătuit din 10 planete care par că plutesc libere prin spațiu, fără a gravita în jurul niciunei stele.
â— Fabricarea unei noi game de zeoliți mai puțin scumpi, mai fini și mai bine adaptați pentru tratarea moleculelor organice mai mari. Zeoliții sunt minerale poroase, folosite pe post de catalizatori și de filtre moleculare, pentru a preschimba petrolul în benzină, pentru purificarea apei, pentru a filtra aerul și pentru producerea detergenților.
â— Experimentele care au evidențiat faptul că eliminarea celulelor senescente – care nu se mai divid – la șoareci întârzie efectele îmbătrânirii, ceea ce ar putea permite, eventual, la oameni, creșterea numărului de ani sănătoși pe care îi are o persoană, fără a-i prelungi neapărat viața.
În 2010, prima poziție în topul anual alcătuit de revista Science a revenit unei descoperiri a fizicienilor americani, care au creat o punte de legătură între universul cuantic (microcosmos) și cel vizibil.