Desen preistoric realizat de omul de Neanderthal, descoperit într-o peșteră din Gibraltar

Considerat vărul mai puțin inteligent al omului modern, omul de Neanderthal a lăsat în urmă desene rupestre, o activitate considerată de oamenii de știință drept un pas cognitiv major în evoluția umanității, potrivit unei lucrări științifice publicate luni, care prezintă descoperirea în premieră a unei forme de artă creată de o specie dispărută.

Descoperirea reprezintă „o contribuție majoră la redefinirea concepției noastre privind cultura omului de Neanderthal”, a declarat specialistul în preistorie William Rendu, de la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică, care nu a fost implicat în proiect. „Ne aflăm în fața unei noi dovezi foarte puternice privind capacitatea omului de Neanderthal de a avea o gândire simbolică complexă” și „exprimare abstractă”, abilități despre care se credea anterior că aparțin doar omului modern timpuriu, a mai explicat Rendu.

Cercetătorii au descoperit, în ultimii ani, că omul de Neanderthal își îngropa morții, își picta corpul, folosind pigmenți roșii și negri, purta bijuterii din cochilii și pene și își îngrijea bătrânii și bolnavii. Toate acestea sunt dovezi clare ale unui raționament complex. Însă, până de curând, nicio formă de artă care să aparțină în mod sigur acestei specii umane nu fusese descoperită.

Noul studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences din Statele Unite, ar putea schimba însă situația.

Cercetători de la 11 instituții europene au anunțat descoperirea în peștera Gorham din Gibraltar, pe țărmul Mării Mediterane, a unor scrijelituri în piatră care seamănă foarte mult cu simbolul diez, „#”, utilizat în prezent intens pe platforma online Twitter pentru a individualiza subiectele de discuție (hashtag, n.r.). Desenul rupestru este format din opt linii care se intersectează parțial cu trei linii mai scurte în dreapta și două linii în stânga, scrijelite pe o bucată de rocă ce iese din peretele peșterii, la circa 40 de centimetri înălțime față de sol.

Scrijeliturile sunt acoperite de sedimente în care au fost descoperite 294 de unelte preistorice cunoscute anterior. Aceste unelte sunt realizate într-o manieră despre care specialiștii știu de mult timp că este tipică omului de Neanderthal, care a ajuns în Europa, din Africa, acum 300.000 de ani.

Tehnicile standard au datat uneltele ca având o vechime de 39.000 de ani, cam din perioada când specia omului de Neanderthal a dispărut, ceea ce ar însemna, spun cercetătorii, că desenul de sub sedimente trebuie să aibă o vechime mai mare.

Omul modern, care a realizat picturile rupestre din peșterile Lascaux din Franța și Altimira din Spania, nu ajunsese în acea perioadă în regiunea unde se află peștera Gorham.

Specialiștii au exclus posibilitatea ca scrijeliturile să fi fost create accidental sau în timpul procesului de tranșare a cărnii, ci ar fi fost produse intenționat, folosind o piatră ascuțită cu care a fost zgâriată roca în mod repetat, lucru ce demonstrează hotărâre și persistență din partea autorului, spun specialiștii. Scrijelirea unei singure linii cerea cel puțin 54 de lovituri, iar întregul desen a fost realizat din cel puțin 317 de mișcări.

„Desenul reprezintă un model conceput de autorul său în mod special pentru a fi văzut, iar, dacă luăm în considerare mărimea și locul unde a fost realizat, el trebuia văzut și de alți locuitori ai peșterii”, potrivit antropologului Clive Finlayson, director al Gibraltar Museum. „Acest lucru înseamnă că abilitatea de a avea gândire abstractă nu este rezervată exclusiv omului modern”, a explicat Finlayson.

Un alt indiciu despre posibilitatea ca omul de Neanderthal să fi creat artă a apărut în 2012, când arheologii au stabilit că vechimea unor picturi rupestre, alcătuite în cea mai mare parte din puncte roșii și amprente de mâini, din peștera El Castillo, din Spania, este de 41.000 de ani. Aceste picturi sunt cea mai veche formă de artă preistorică, existând posibilitatea să fi fost creată de omul de Neanderthal. Dar, deoarece nu au fost descoperite și alte artefacte în peșteră, specialiștii nu au putut exclude total posibilitatea ca autorul să fi fost omul modern.