Maidanezii de la Cernobîl. Cum trăiesc sute de câini în zona de excludere a dezastrului nuclear / Animalele abandonate și-au format propria comunitate – FOTO
În urma dezastrului de la Cernobîl din 1986, orașul Pripyat și satele din apropiere au fost abandonate, iar locuitorilor nu li s-a permis să-și ia și animalele de companie atunci când au fost evacuați. „Rugăciunea pentru Cernobîl”, o istorie devastatoare a perioadei, scrie despre „câinii care lătrau, încercând să urce în autobuze cu stăpânii lor”. Soldații îi împingeau și îi dădeau afară. „Câinii alergau distanțe îndelungate după autobuze”, relatează celebra carte.
Familiile îndurerate au lăsat bilete pe ușilor locuințelor, în care rugau autoritățile să nu le ucidă animalele. Cu toate acestea, nu a existat loc pentru compasiune în acea perioadă. Trupele de soldați au fost trimiși cu ordinul de a împușca orice animal lăsat în urma de locuitori, dar unii au supraviețuit. Astfel, descendenții lor au reușit să populeze zona de excludere.
Viața nu este ușoară pentru maidanezii din Cernobîl. Animalele trebuie să îndure, fără adăpost adecvat, iernile aspre din Ucarina, în timp ce se confruntă cu un nivel de radiații ridicat, din cauza căruia au o durată de viață mult mai mică. Foarte puțini trec de vârsta de șase ani.
Cu toate acestea, sunt și vești bune. Câinii care trăiesc în apropierea punctelor de control beneficiază de mici căsuțe, făcute special pentru ei de către autorități, iar unii patrupezi au fost destul de isteți încât să se strângă în apropiere de cafeneua locală. Câinii au înțeles probabil că o prezență umană înseamnă mijloc de hrană.
Câinii au devenit mascotele neoficiale de la Cernobîl, aceștia fiind gata să îi întâmpine pe vizitatorii care se opresc la cafeneaua Desyatka să cumpere delicatese culinare, informează The Guardian.
Nadezhda Starodub, un ghid pentru Cernobîl din cadrul companiei Solo East, afirmă că vizitatorii se îndrăgostesc de câinii din zona de excludere. „În majoritatea timpului, oamenii îi consideră drăguți, dar unii cred că sunt contaminați așa că evită să atingă câinii”, spune Starodub. Nu există reguli prin care se interzice atingerea animalelor, dar ghidul îi sfătuilește pe oameni să aplice aceleași măsuri de protecție pe care le-ar aplica cu orice alt animal întâlnit în sălbăticie.
„Unii ghizi se tem de plângeri, așa că evita zona cu câini pentru a fi siguri că nu au loc incidente. Dar eu îi iubesc”, adaugă Starodub.
Un ONG din Statele Unite are grijă de sănătatea câinilor, fiind înființate trei clinici veterinare în zonă, inclusiv una în interiorul centralei de la Cernobîl. Clinicele tratează urgențe și se ocupă de vaccinarea animalelor. În plus, voluntarii sterilizează câinii, în încercarea de a ține sub control populația și de a face zona mai sigură pentru animale dar și pentru vizitatori.
Centrala de la Cernobîl a fost recent acoperită cu un nou „sarcofag”, creat și construit special de către un grup de experți din întreaga lume, iar o mobilizare similare poate fi văzută și în cazul câinilor. În pădurea din spatele centralei, nu sunt doar câini, dar și un exemplu de bunătate și cooperare din partea întregii planete.