Riscul uriaș al netratării bolilor copilăriei

„Bolile eruptive ale copilăriei, care se caracterizează prin anumite leziuni tegumentare asociate febrei de debut a bolii, sunt combătute în prezent prin vaccinare. Evoluția lor nu poate fi influențată prin tratament medicamentos, pentru că se pot complica și pot lăsa sechele permanente sau pot duce chiar la deces. Unele dintre ele afectează sistemul nervos central (pojarul, rujeola), provocând infecții serioase și deces. La copiii supraviețuitori, urmările sunt grave: encefalopatie (afectarea țesutului nobil al creierului) cu deficit cognitiv care nu se poate recupera (adică dintr-un copil inteligent devine un copil cu intelect afectat, care nu se va dezvolta corespunzător vârstei, riscând să devină inclusiv un adult asistat social). Alte boli ale copilăriei produc o afectare a sistemului nervos periferic, cum este poliomielita, cel mai evident fiind că membrul afectat rămâne subdezvoltat, mai scurt și mai subțire, provocând șchiopătarea. Copilul va suferi pentru imaginea sa, dar nici nu se va putea juca sau va fi restricționat în alegerea unei profesii mai departe, în adolescență”, precizează medicul de familie Ileana Efrim.

Dacă rujeola provoacă pneumonii severe, oreionul afectează pangreasul și aparatul reproducător. „La băieții adolescenți, orhita urliană (afectarea țesutului din structura testicolului care produce spermatozoizii; la adolescent începe producția de spermatozoizi, adică sunt apți pentru reproducere) determina sterilitatea secundară permanentă a viitorului bărbat.

Altele, dacă afectează mama în timpul sarcinii, determină infecție la embrion sau făt, pierderea sarcinii sau malformații, adică sechele direct de la naștere. Aceste „boli ale copilăriei” evoluează în epidemii și rezervorul lor este cel uman, adică copilul/adultul infectat și bolnav. Vaccinarea contribuie la  „sterilizarea” focarelor sau scade foarte mult posibilitatea de infectare”, spune medicul de familie Ileana Efrim.