Singurul oraș din România aflat sub cod roșu de inundații, deși nu are niciun râu în apropiere. Secretul din adâncuri care sperie localnicii

Singurul oraș din România aflat sub cod roșu de inundații, deși nu are niciun râu în apropiere. Istoria bogată a localității și cum a devenit unul din cele mai importante puncte turistice din România.

Singurul oraș din România aflat sub cod roșu de inundații, deși nu are niciun râu în apropiere

Orașul Anina din județul Caraș-Severin se află într-o zonă muntoasă și carstică (calcaroasă) deosebită.

Spre deosebire de alte orașe care s-au dezvoltat de-a lungul unei văi mari de râu, Anina s-a dezvoltat la altitudine, strict în jurul exploatărilor miniere.

Deși există pârâuri mici în zonă (cum este pârâul Anina), orașul nu are râu mare, cu debit spectaculos, care să se poată revărsa clasic.

Atunci când meteorologii Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) emit un cod roșu de ploi torențiale, străzile din Anina (în special cele situate în pantă) se transformă în veritabile torente violente.

LIFESTYLE TOP 10 | Țări de vizitat în prima vacanță singur, dacă tocmai te-ai despărțit de partenerul de viață

00:05

UTILE Ce amendă primești în 2026 dacă stai la bloc și nu ți-ai trecut numele complet pe cutia poștală și pe interfon

00:02

Apa nu se adună pentru că s-a revărsat vreun râu, ci pur și simplu pentru că relieful și inundațiile urbane determină ca tot volumul de apă căzut din nori să curgă la vale pe asfalt, depășind complet rețeaua de canalizare a Aninei.

„Secretul din adâncuri”

Anina are o istorie de peste 200 de ani în extracția cărbunelui. Sub oraș se află sute de kilometri de galerii miniere subterane. După închiderea minelor, pompele care scoteau apa din adâncuri au fost oprite, iar galeriile s-au umplut treptat cu apa din pânza freatică.

De ce se tem oamenii?

Când vin ploile masive (cum au fost cele de cod roșu), presiunea apei în aceste foste galerii crește.

Localnicii din Anina se tem, justificat, de alunecări de teren, prăbușiri ale galeriilor vechi (surpări) sau de momentele în care apa din adâncuri începe să refuleze prin vechile puțuri sau să satureze solul de sub fundațiile caselor.

În unele zone din apropiere, gazele acumulate în fostele mine sau inundarea galeriilor de uraniu și cărbune rămân probleme ecologice și de siguranță reale.

Din istoria Aninei

Anina (în germană Steierdorf, maghiară Stájerlakanina) este un oraș format din localitățile componente Anina (reședința) și Steierdorf.

Are o populație de 9.172 suflete și în perioada după 1989 orașul a fost lovit de un puternic regres economic.

Calea ferată Oravița-Anina a fost dată în funcțiune încă din 1893 și azi este monument istoric. Uzinele de fier Anina și ansamblul celor trei case ale funcționarilor StEG din perioada Belle Epoque sunt, de asemenea, monumente istorice.

Fostul sanatoriu „Sommerfriche” („Prospețimea Verii”) a fost ridicat între 1893-1895.

Localitatea Anina a fost declarată oraș în 1952. În 2002, în Peștera cu Oase de lângă Anina, au fost descoperite cele mai vechi rămășițe ale omului modern din Europa, numit Ion din Anina, cu o vechime de circa 40.000 de ani!

Anina nu dispune de o infrastructură turistică modernă, dar dispune de unele obiective turistice greu de ignorat, precum Peștera Buhui (cu cel mai lung curs subteran din România) și Lacul Buhui, primul lac artificial din România, aria protejată Buhui-Mărghitaș, Cheile Minișului cu Cascada și Izbucul Bigăr.

De asemenea, Anina se laudă cu prima cale ferată montană de pe curprinsul României, dată în funcțiune în 1863, calea ferată Oravița-Anina, „Semmeringul Bănățean”, cu referință la calea ferată Semmering.

În cazul unui Cod Roșu, autoritățile române (IGSU și DSU) activează grupele operative și alertează populația prin sistemul RO-Alert. Măsurile includ suspendarea activităților în aer liber, restricții de trafic pentru vehiculele mari, evacuarea preventivă a persoanelor din zonele cu risc major și mobilizarea echipajelor de intervenție pentru gestionarea efectelor fenomenelor extreme.

Măsuri luate la nivelul autorităților (IGSU / DSU)

• Alertare în masă: Emiterea de mesaje RO-Alert pentru a informa populația cu privire la pericolele iminente.
• Activarea Comitetelor pentru Situații de Urgență: Mobilizarea structurilor MAI (Pompieri, Poliție, Jandarmerie) și a serviciilor de ambulanță.
• Restricționarea traficului: Închiderea preventivă a drumurilor naționale, județene sau a podurilor expuse la viscol, polei puternic sau inundații.
• Pregătirea echipamentelor grele: Mobilizarea utilajelor de deszăpezire (în sezonul rece) sau a motopompelor de mare capacitate (în cazul ploilor torențiale).
• Evacuarea preventivă: Mutarea populației din zonele vulnerabile la inundații majore sau căderi masive de zăpadă către spații de cazare sigure.

Recomandări pentru populație

Conform recomandărilor oficiale transmise de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), în perioadele vizate de Codul Roșu cetățenii trebuie să respecte câteva reguli de siguranță:

• Evitarea deplasărilor: Amânarea oricărei călătorii care nu este absolut necesară.
• Adăpostirea: Rămâneți în locuințe sau în spații care oferă protecție împotriva vântului și a precipitațiilor.
• Evitarea obiectelor periculoase: Nu staționați și nu parcați mașinile sub copaci, stâlpi de electricitate sau panouri publicitare.
• Închiderea locuinței: Asigurați ușile și ferestrele pentru a evita pătrunderea apei sau pagubele cauzate de vânt.

Evoluția vremii și avertizările în timp real pot fi urmărite oficial pe platforma Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).