Barem Bacalaureat 2015 română. Un profesor arată cum trebuiau rezolvate subiectele de la limba română – Real și Uman

Barem Bacalaureat 2015 română. Au fost subiecte accesibile și generoase, consideră profesorul Gheorghe Lăzărescu de la Colegiul Național Sfântul Sava. „La ambele profiluri elevii își doresc de fapt subiecte din genul epic”, spune Gheorghe Lăzărescu.

UPDATE 1 Ministerul Educației a publicat subiectele și baremul pe Edu.ro, atât pentru profilul Real, cât și pentru profilul Uman.

DESCARCĂ DE AICI BAREMUL PENTRU ROMÂNĂ – profil REAL

DESCARCĂ DE AICI BAREMUL PENTRU ROMÂNĂ – profil UMAN

Profesorul Lăzărescu a arătat pentru Gândul care sunt diferențele dintre subiectele primite de elevii de la Real și Uman.

FLASH NEWSAlarmă falsă în Brăila și Galați, privind deversarea controlată a unui bararaj în Neamț. ISU invocă „o eroare de soft”

19:36

ULTIMA ORĂMesajul ministrului de Interne, Marian Neacșu, după atacul armat din Cracovia: „Suntem pregătiți să le oferim sprijin”

19:22

„La primul punct, de la subiectul 1, diferența este că pentru Uman s-au cerut sinonime neologice, în timp ce la Real s-au cerut sinomine în general. La subiectul al doilea de la Real a fost o temă mai larg accesibilă, și anume importanța practicării unui sport, iar la Uman a fost o temă de cultură specifică domeniului umanist, și anume rolul scriitorilor în societate” a spus profesorul. La cel de-al treilea subiect diferența era că la Real se cerea să se prezinte un personaj, iar la Uman să se prezinte relația dintre două personaje din același roman.

Barem Bacalaureat 2015 română. Cum se rezolvau subiectele primite la UMAN:

La punctul 1,  subiectul 1: sinonimele neologice erau: pentru pomenește = menționează,  pentru trecută = precedentă sau anterioară.

La punctul 2, subiectul 1:   virgula desparte două substantive în vocativ de restul propoziției.

La punctul 3, subiectul 1:  un enunț cu sensul conotativ al substantivului pagină ar putea să fie a deschis o nouă pagină din viața ei.

La punctul 4, subiectul 1:  tema discuției dintre personaje este faptul că actrița nu a fost menționată în cronica asupra spectacolului în care joacă.

La punctul 5, subiectul 1: cuvinte sau grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe Bună ziua!, Domnule secretar, Despre ce e vorba domnișoară, Citiți și dumneavostră.

La punctul 6, subiectul 1: o modalitate de caracterizare a personajului Gabi – și putea fi menționată desemnarea personajului la începutul fragmentului prin sintagma fata blondă, altă modalitate ar fi prin intermediul indicațiilor scenice de exemplu decisă, aproape plângând.

La punctul 7, subiectul 1:  rolul notațiilor autorului în texul dat este de a perciza locul personajului în scenă, acțiunile, gesturile și tonul vocii personajelor.

La punctul 8, subiectul 1:  cele două trăsături ale genului dramatic sunt: împărțirea textului în acte și scene – se precizează actul 1 scena 7, dialogul este principalul mijloc de expunere, fiecare replică este precedată de numele personajului și prezența indicațiilor scenice.

Elevii își puteau alege două dintre aceste și trebuiau să le ilustreze cu exemple din text.

La punctul 9, subiectul 1: aici actrița se plânge că a fost ignorată de cronicarul dramatic și nu a fost menționată în cronica lui, iar Ștefănescu răspunde prin replici scurte în care arată că vrea să termine cât mai repede discuția, fiind ocupat, și prin răspunsurile pe care le dă mimează interesul pentru ce-i spune actrița, dar în realitate este indiferent și se grăbesște să revină la ocupația lui.

La Subiectul 2, în textul argumentativ despre rolul scriitorilor în societate, putea fi vorba de influența scriitorilor asupra culturii și societății într-un moment. Sau un alt aspect putea să fie implicarea unui scriitor cunoscut într-o dezbatere pe o temă importantă din societate

La Subiectul 3. „Relația dintre două personaje dintr-un roman interbelic studiat  putea fi dintr-unul dintre romanele – Enigma Otiliei de George Călinescu, Ion – Liviu Rebreanu, Ultima noapte de dragoste-întâia nopate de război de Camil Petrescu, Maitreyi de Mircea Eliade sau Baltagul de Mihail Sadoveanu. Aici elevul putea scrie, la alegere, despre oricare dintre  romanele pe care le-au studiat pentru bacalaureat , deoarece erau interbelice. Mai puțin despre Moromeții, Cel mai iubit dintre pământeni, Nouri de câmpie„, a mai spus profesorul. 

Barem Bacalaureat 2015 română. Cum se rezolvau subiectele de la REAL:

La subiectul 1- punctul 1: sinonimele potrivite pentru sensul din text erau: socoteai=credeai, considerai, te gândeai, îți închipuiai, presupuneai; deștepți= inteligenți, ageri, isteți;

Punctul , subiectul 1: rolul cratimei în secvența n-ai venit este de a marca elidarea vocalei u, de a evita hiatul, de a marca pronunțarea într-o singură silabă a celor două cuvinte și de a conferi astfel vorbirii un ritm mai rapid.

Punctul 3, subiectul 1: puteau construi enunțuri în care să includă: a aduce la viață, cu prețul vieții, cu viață, a-și da viața, a da viață , fără viață, pe viață, de viață.

Punctul 4, subiectul 1: tema discuției dintre personaje este iubirea.

Punctul 5, subiectul 1:  cuvinte sau grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe: te rog, Ruxandră!, Șerban!, Nu te încrunta, Spune!, Dragoatea mea!

Punctul 6, subiectul 1: o modalitate de caracterizare a pesonajului Ruxandra o constituie indicațiile scenice. De exemplu: „(stingherită, cu ochii în jos)”, „(spontan, veselă)”

Punctul 7, subiectul 1: notațiile autorului indică în textul dat acțiunile, gesturile, atitudinea și tonul vocii personajelor.

Punctul 8, subiectul 1: trăsături ale genului dramatic: dialogul ca mod de expunere, prezența numelor personajelor înaintea fiecărei replici, structurarea în scene și prezența indicațiilor scenice.

Punctul 9, subiectul1: Dialogul dintre cei doi îndrăgostiți o arată pe Ruxandra gata să se sacrifice pentru dragostea ei, ea este dispusă a trăi în sărăcie împreună cu iubitul ei până când acesta se va afirma ca muzician. Iar Șerban apare din acest dialog plin de modestie, dar pe deplin încrezător în talentul și viitorul lui ca artist.

Subiectul 2. „Aici erau multe argumente posibile din viața de zi cu zi, privind sănătatea, strarea fizică, dar și faptul că sportul poate permite un efort intelectual mai intens, că poate să educe. Elevii trebuiau să respecte structura textului argumentativ: ipoteza, două argumente, concluzie. Trebuiau folosiți termeni de legătură precum  fiindcă, rezultă că, în concluzie, în opinia mea”, a mai spus Profesorul Gheorghe Lăzărescu.

Subiectul 3. Profesorul Lăzăreascu arată că elevii  puteau alege aici între basm și roman. „La Ion Creangă, elevii discutau despre basm. La George Călinescu, puteau să scrie despre Enigma Otiliei, Bietul Ioanid, iar la Marin Preda despre  Moromeții. Aici, ca și la uman, e foarte important ca textul să aibă numărul minim de cuvinte”, a conchis Gheorghe Lăzăreascu.

Gândul publică toate informațiile despre Bac 2015 – subiecte, barem și rezultate Bacalaureat 2015.