Noaptea Muzeelor 2015, momente inedite: Un „cimitir vesel” și piese valoroase acoperite în semn de protest

Redactor:
Diana Parvulescu
Noaptea Muzeelor 2015, momente inedite: Un „cimitir vesel” și piese valoroase acoperite în semn de protest
Noaptea Muzeelor 2015. Noaptea Muzeelor 2015. Cimitirul Bellu din Capitală s-a transformat, la ediția din 2015 a Nopții Muzeelor, într-un "cimitir vesel".

Noaptea Muzeelor 2015. Noaptea Muzeelor rămâne un punct de interes în calendarul cultural al bucureștenilor, care, sâmbătă seară, au format cozi de câțiva metri în fața instituțiilor muzeale. Ediția din 2015 a Nopții Muzeelor a fost una cu totul specială, pentru că a fost marcată de un protest pe care Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR), organizatorul evenimentului, l-a propus tuturor muzeelor din țară, membre sau încă neafiliate organizației. Astfel, câte o piesă valoroasă din instituțiile muzeale care s-au alăturat protestului a fost acoperită. Acest protest subtil și inedit a avut scopul de a atrage atenția publicului și autorităților asupra situației dramatice în care se află muzeele României.

Totodată, protestul este o consecință a unui fenomen dramatic, respectiv faptul că, în ultimii zece ani, peste 110 sedii unde funcționează muzee de tot felul și zeci de mii de piese din colecțiile mai multor astfel de instituții au fost deja retrocedate sau sunt în curs de retrocedare, după cum a declarat Dragoș Neamu, directorul executiv al RNMR, într-o conferință de presă organizată pe 8 mai, la sediul Bibliotecii Centrale Universitare din București.

Pentru mulți dintre bucureșteni, traseul pentru Noaptea Muzeelor a început un pic înainte de lăsărea serii, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Astfel, reprezentanții instituției au pregătit o după-amiază plină cu evenimente conexate Nopții Muzeelor. Vizitatorii au participat la o expoziție, un Festival al Culturii Thailandeze, un târg al meșterilor populari, dar și la lansarea ceaiului muzeului, denumit „Bogăția satului” și care are la bază iasomia. Ca în fiecare an, din motive de securitate, programul Muzeului Satului nu a fost prelungit pe timpul nopții.

Și pentru că Șoseaua Kiseleff a însemnat punctul de pornire pentru „vânătoarea” de muzee – o călătorie prin istorie, artă și natură, oamenii s-au oprit, în număr mare la Muzeul Național al Țăranului Român.

Motivele pentru care bucureștenii au dat curs invitației propuse de organizatorii Nopții Muzeelor au fost diverse. Unii au vrut să se plimbe, alții și-au adus copiii pentru a-i învăța „cultura de mici”, iar anumite persoane au văzut în acest eveniment un bun prilej de a se întâlni cu prietenii, cu care au „redescoperit” cultura și istoria românească, dar și tradițiile.

Astfel, înainte de ora 18.00, bucureștenii s-au așezat într-o coadă ordonată, în fața Muzeului Național al Țăranului Român, pentru a vizita expozițiile permanente ale instituției, dar și cele temporare, precum „Pe urmele armenilor” și expoziția „Ion Anghel”. Oamenii au fost atrași aici și de mirosul de porumb fiert și mere coapte, iar cei care au zăbovit un pic mai mult au putut viziona, în curtea interioară a instituției, un film documentar.

Muzeului Național al Țăranului Român i-a făcut concurență Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Astfel, coada de persoane care aștepta să viziteze expoziția temporară de paianjeni și scorpioni vii – ‘Țesături periculoase’ – se întindea până aproape de vecinul său, Muzeul Țăranului Român. „Foarte frumos. Aici chiar a meritat să stăm la coadă”, a spus o doamnă, venită la Antipa cu nepoțica ei, care părea încântată de ceea ce văzuse. Pe de altă parte, vizitatorii Muzeului Național de Istorie „Grigore Antipa” au luat parte la protestul anunțat de RNMR, după ce reprezentanții instituției au acoperit cu o pânză neagră puiul de elefant asiatic, un exemplar valoros al colecției Muzeului „Grigore Antipa”, fiind o specie periclitată la nivel mondial, potrivit Listei Roșii a Speciilor Amenințate la nivel Global (The IUCN Red List of Threatened Species).

Mulți dintre cei care așteptau să intre la cele două muzee s-au răzgândit și au decis să meargă la Muzeul Național de Geologie, aflat în apropiere, unde așteptarea nu părea a fi la fel de mare. Aici, bucureștenii au putut pleca „În căutarea țării de la capătul pământului – Chile”, dar au putut admira și expozițiile permanente și o serie de prezentări tematice. Și acest muzeu s-a alăturat protestului organizat de RNMR, un trunchi de copac pietrificat, un exponat special și controversat pentru publicul larg, aflat pe un postament impunător al peluzei centrale a instituției, fiind acoperit pentru a atrage atenția asupra situația dramatice în care se află muzeele din țară.

Continuând spre Calea Victoriei, un alt punct de interes pentru împătimiții „Nopții Muzeelor” a fost și Muzeul Național „George Enescu”. „Câtă lume este în față la Enescu. Hai că e bine. Nu mă așteptam să văd atâția oameni”, a exclamat o tânără, care, împreună cu o prietenă, mergeau în pas grăbit spre Palatul Cantacuzino.

Reprezentanții instituției i-au așteptat pe bucureșteni cu muzică, artă vizuală și performance, toate încadrate în evenimentul special „Aeroportul artistic ONIRIA”. Chiar dacă prima oră de „îmbarcare” era prevăzută la 19.30, oamenii s-au strâns în fața clădirii încă de la 18.40, pentru a pleca în călătoria propusă de Muzeul „George Enescu”.

Un alt magnet pentru bucureșteni a fost și Muzeul Național de Artă al României (MNAR). Bucureștenii au putut vizita, de la ora 19.00, Galeria Națională și expozițiile temporare. MNAR s-a alăturat și protestului ediției din acest an a evenimentului și a organizat, sub titlul „Privește arta, arta te privește”, un periplu mai puțin obișnuit într-o „galerie de neuitat”. Această galerie a cuprins ramele și soclurile unor lucrări care nu mai fac parte din patrimoniul MNAR, pentru că „au plecat în urma unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile”.

Vizavi, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, persoanele așezate la coadă au fost întâmpinate de domnițe, îmbrăcate în rochii de epocă, cu peruci diverse. Cei care s-au înarmat cu răbdare au luat parte la tururi ghidate și o expoziție de arhitectură „Carte și machete. Teatru și coregrafie”.

Anul acesta bucureștenii au fost atrași și de lingourile de aur „standard”, expuse într-o casetă specială, în holul sediului Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul evenimentului „Aur din Tezaur”. Peste 500 de persoane au așteptat să admire cele trei exponate, care erau flancate de doi jandarmi, pe care oamenii i-au fotografiat insistent. În cadrul evenimentului, pe un ecran TV amplasat în exterior a putut fi vizionat un film documentar cu tema „Aurul românesc și BNR”, realizat cu sprijinul Televiziunii Române.

Bucureștenii, veniți în număr mare și la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), și-au început „noaptea muzeelor” cu un recital de muzică ușoară și populară, susținut de copiii de la Centrul de Muzică din cadrul Centrului Cultural al Ministerului de Interne. Seara a continuat apoi cu un spectacol de balet, realizat de elevele Liceului de Coregrafie „Floria Capsali”, și cu un concert de muzică vocală, susținut de elevii de la Colegiul de Arte „Dinu Lipatti”. Și la MNIR, vizitatorii au luat parte la protest, Coiful de la Ciumești fiind acoperit cu o pânză neagră.

Pentru o seară, Capitala a avut și un „cimitir vesel”. Astfel, în Cimitirul Bellu a fost pus în scenă concertul „Dolce Vita”, artiști ai Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian” încântându-i pe bucureșteni cu interpretări live ale celor mai frumoase momente din spectacole celebre de operetă și musical. Totodată, după spectacol, vizitatorilor le-a fost propusă o „Întâlnire cu Joe Black”, film a cărui proiecție a început la ora 22.30.

Astfel, Irina Baianț, Florin Budnaru, Ernest Fazekas, Adrian Nour și Cătălin Petrescu, acompaniați de Orchestra și Corul Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”, au interpretat arii din spectacolele de operetă „Contesa Maritza”, „Silvia” și „Prințesa Circului”, de Emmerich Kalman, „Secretul lui Marco Polo”, de Francis Lopez, „Liliacul”, de Johan Strauss-fiul, precum și melodii din musicalurile „Mizerabilii”, de Claude Michel Schonberg, „Jesus Christ Superstar”, de Steve Balsamo, „Notre Dame”, de Riccardo Cocciante, „Apocalipsa iubirii”, de Ernest Fazekas, dar și din cea mai recentă premieră a Teatrului de Operetă, celebrul musical „Fantoma de la Operă”, de Andrew Lloyd Webber.

În număr neașteptat de mare, bucureștenii au venit să vadă mormintele unor personalități precum Mihai Eminescu, I. L.Caragiale, Liviu Rebreanu, George Coșbuc și Vladimir Ghika și au realizat fotografii cu plăcile comemorative. „E bine că au pus povestea”, a spus o doamnă, care s-a oprit să citească detalii despre familia Poroineanu.

Potrivit site-ului dedicat evenimentului, printre piesele valoroase care au fost acoperite în semn de protest față de situația dramatică în care se află instituțiile muzeale s-au numărat tablourile „Tătăroaica”, de Nicolae Tonitza, la Artmark, și „Panseluțe”, de Nicolae Grigorescu, la ArtSafari, bustul lui George Enescu, operă a sculptorului Ion Irimescu, la Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor și colecționar”, un costum de academician, alcătuit din frac, sabie și bicorn, purtat de George Enescu ca membru al Academiei Române, începând din 1933, la Muzeul Național „George Enescu”, și Troița din Burluși, la Muzeul Național al Țăranului Român.

Ajuns în 2015 la a 11-a ediție, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare și longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Inițiată de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanți. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internațională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).

(Serviciul Foto al agenției MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini)

Inchide