• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

„E dramatic”, le transmite Băsescu oficialilor FMI. România trebuie să împrumute 13 miliarde de euro ca să mai scape un an

„E dramatic”, le transmite Băsescu oficialilor FMI. România trebuie să împrumute  13 miliarde de euro ca să mai scape un an
„Este dramatic". Așa a ca-racterizat președintele Traian Băsescu faptul că deficitul facturii sociale este de aproape trei miliarde de euro. "Trebuie să vedem cât de mult vom continua să cheltuim pentru costuri sociale. Avem un deficit de aproape 3 miliarde euro, ceea ce este dramatic

„Este dramatic”. Așa a ca-racterizat președintele Traian Băsescufaptul că deficitul facturii sociale este de aproape trei miliardede euro. „Trebuie să vedem cât de mult vom continua să cheltuimpentru costuri sociale. Avem un deficit de aproape 3 miliarde euro,ceea ce este dramatic. Trebuie să reducem toate bugetele”, adeclarat președintele în contextul unor discuții avute luni laPalatul Cotroceni cu șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks,privind deficitul bugetar al României.

Anul viitor România va trebui să împrumute, în total, circa 13miliarde de euro de la bancheri sau de la instituțiile financiareinternaționale, atât pentru a acoperi deficitul bugetar (estimat la4,4% din PIB – 5,2 miliarde de euro), cât și pentru a rambursacreditele luate până acum care vor ajunge la scadență în 2011. Doarpentru plata dobânzilor aferente împrumuturilor luate până acumstatul va cheltui anul viitor peste două miliarde de euro, conformda-telor Ministerului de Finanțe. Din totalul de 5,2 miliarde deeuro, 3,6 miliarde de euro reprezintă deficitul sistemului publicde pensii, respectiv diferența între cheltuielile cu pensiile șiveniturile din contribuțiile sociale de stat.

Soluția prezidențială: Un nou acord

În cadrul întrevederii cu oficialul FMI președintele TraianBăsescu a făcut publică data la care vor începe negocierile dintrereprezentanții Guvernului și oficialii FMI privind semnarea unuinou acord.
„Propunerea mea către dumnea-voastră este ca, cu ocazia vizitei dinoctombrie, să ne uităm la viitorul acord între România și FMI, săvedem dacă soluția corectă este extinderea actualului acord sau dea avea un acord de tip «precautionary», acesta este mesajul meucătre dumneavoastră”, a declarat Băsescu.

Primul anunț oficial privind un posibil nou acord cu Fondul afost făcut tot de către președintele Traian Băsescu, la finelelunii martie, cu ocazia vizitei oficiale în România a directoruluigeneral al FMI, Dominique Strauss-Kahn. „Din punctul nostru devedere, dorim o cooperare pe termen lung cu FMI. Cel mai probabilvă vom solicita un acord stand by de asistență sau o linie decredit flexibilă”, a declarat atunci președintele.

Actualul acord cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, învaloare de 20 de miliarde de euro, a fost semnat în primăvaraanului trecut și se va finaliza la începutul lui 2011. Până înmomentul de față nici oficialii români, nici cei ai FMI nu auprecizat în mod public ce fel de nou acord ar putea fi semnat lafinalizarea celui de acum, respectiv dacă va fi vorba despre un noucredit, despre deschiderea unei linii de creditarea sau despreasistență tehnică.

Tănăsescu: Mesajul nu este că „Vrembani de la Fondul Monetar”

Un nou acord nu presupune însă și un credit de la FMI, pentru căRomânia „a trecut de această etapă”, după cum susține MihaiTănăsescu, reprezentantul României la FMI.
„Acest mesaj nu este un mesaj «Vrem bani de la Fondul Monetar», nu.România a trecut de această etapă și nu cred că are nevoie încontinuare de noi împrumuturi de la FMI. Are nevoie de un nou acordde colaborare”, a declarat Tănăsescu pentru Știrile Pro TV.

De faptul că statul nu va lua bani de la FMI pentru a finanțadeficitul bugetar este sigur și Lucian Croitoru, consilierulguvernatorului BNR, Mugur Isărescu. „Probabil că un nou acord cuFMI nu va putea fi ocolit. Ar fi bine dacă am putea ajunge laconcluzia că împrumutul poate fi de tip precautionary. Existăîngrijorări privind sustenabilitatea fiscală pe termen mediu. Petermen scurt, riscurile sunt ținute în frâu de faptul că avem odatorie publică mică și am avut acces la sumele din primul împrumutcu FMI, Comisia Europeană Și Banca Mondială. Riscul unor noiderapaje fiscale va rămâne destul de ridicat până când ajustărilefăcute anul acesta nu vor fi consolidate cu reforme mai profunde înaparatul guvernamental supradimensionat și în aria cheltuielilorsociale. Acest risc menține costurile împrumuturilor de pe pițeleexterne la niveluri relativ ridicate. Un nou acord cu FMI ar puteasprijini reformele necesare. Dacă noul acord va fi de tip stand-by,în ceea ce privește destinația banilor, eu cred că board-ul FMI vafi greu de convins să facă din nou o excepție și parte din sume săpoată fi folosite pentru acoperirea deficitului bugetar”. „, adeclarat Croitoru pentru Gândul.

Deficitul fondului de pensii de stat urcă la 10% dinveniturile bugetare

Anul viitor România va trebui să împrumute de la bănci sau de lainstituțiile financiare internaționale 5,2 miliarde de euro, pentrufinanțarea deficitului bugetar, respectiv pentru a acoperidiferența dintre venituri și cheltuieli. Mai mult de două treimidin această sumă, 3,6 miliarde de euro, o reprezintă deficitulbugetului de pensii de stat, după cum a declarat recentpreședintele. „Din acest 4,4%, care înseamnă circa 5,2 miliarde deeuro, 3,6 miliarde de euro sunt numai deficitul la fondul depensii. Nu mai vorbim că avem deficite pe toate celelalte fondurisociale care trebuiesc acoperite tot din împrumuturi”, a explicatTraian Băsescu. Astfel, anul viitor deficitul sistemului public depensii va ajunge la 10% din venituri.

La deficitul fondului de pensii se adaugă însă și cel de lafondul de șomaj, despre care președintele spune că va fi de 0,5%din PIB anul viitor, respectiv de circa 600 de milioane de euro.Lista cu obligațiile statului nu se oprește însă aici. Până lafinalizarea acordului actual semnat cu FMI și CE, statul romântrebuie să nu mai aibă nicio datorie mai veche de 90 de zile cătremediul privat. La jumătatea acestui an valoarea arieratelor cu oscadență de peste 90 de zile era de 1,84 miliarde de lei, respectiv438 de milioane de euro, adică aproximativ 0,3% din PIB. Deficitulbugetar aferent pensiilor, șomajului și datoriilor de peste 90 dezile ale statutului către mediul privat ajunge astfel, în total, la3,9% din PIB.

Datoria publică a crescut cu 16 miliarde de euro din2008

Pentru că statul nu a reușit redu-cerea cheltuielor pe măsurascăderii veniturilor în timpul crizei, singura soluție pentru aonora angajamentele statului a fost împrumutul. Astfel, de lafinele lui 2008 până la mijlocul acestui an, datoria publică aRomâniei a crescut cu circa 67 de miliarde de lei, respectiv cu 16miliarde de euro. Ca pondere în PIB, datoria publică a explodat dela 21,65% la 34,66% din PIB, în același interval.

„În cazul României nu mai putem vorbi despre o datorie publicămică în acest moment, iar profilul acesteia pe maturități nu esteunul favorabil (mare parte din datorie este pe termen scurt). Avemo datorie publică ce s-a dublat în doi-trei ani. Acum vorbim despreun nivel ce tinde spre 40% din PIB, dar este posibil să ajungem șila 50% sau la 60% din PIB în anii următori dacă deficitele bugetarenu vor fi micșorate rapid”, a declarat pentru Gândul IonuțDumitru, președintele Consiliului Fiscal, instituție creată lacererea expresă a FMI pentru a monitoriza și pentru a analizapoliticile fiscale ale Guvernului.

Mai mult decât atât, susține el, se pune și problema motivuluiacestei explozii a datoriei publice, respectiv a destinațieiacestor bani de împrumut.

„Statul se împrumută în acest moment pentru a-și acopericheltu-ielile curente, cum ar fi factura so-cială (în principalsalarii și pensii). În special sistemul de pensii are un deficitstructural foarte mare care trebuie finanțat. Practic, neîmprumutăm pentru a trăi de pe o zi pe alta”, a adăugatpreședintele Consiliului Fiscal.

El a precizat că soluția pentru a ieși din această situație estesimplă și inevitabilă, respectiv „reducerea facturii sociale șireformele structu-rale”, pentru că acordul este „o măsurătemporară, menită să te ajute să te ajustezi mai ușor, maisuportabil și să ai răgazul necesar pentru a face reformestructurale”.

Inchide