HARTA ZONELOR CU PERICOL RIDICAT DE INUNDAȚII. „Anul acesta, apele nu vor veni din râuri, ci din uscat”

Redactor:
Loredana Voiculescu
Autoritățile au trimis la Comisia Europeană hărți de hazard la inundații și hărți de risc. Primarii au la dispoziție "vechile lor hărți desenate și semnele pe gard, până unde a ajuns apa la inundații", spun oficialii de la Apele Române.

„Anul acesta inundațiile nu vor veni din râuri, ci din uscat”, a declarat, pentru gândul, Dan Cârlan șeful Autorității Naționale pentru Inundații și Managementului Apelor (ANIMA). Cârlan a explicat că este vorba despre apele ce vor rezulta în urma topirii zăpezilor și vor provoca băltiri pentru că nu vor putea ajunge în râuri – care au debite scăzute, ca urmare a secetei de anul trecut. Totul depinde însă de încălzirea bruscă a vremii și de cantitățile de precipitații care vor mai cădea.

Specialiștii spun că, deocamdată, până la sfârșitul lunii februarie, nu sunt condiții de topire bruscă a zăpezii, menționând că pentru producerea inundațiilor trebuie îndeplinite simultan două condiții, respectiv temperatura să fie în jur de 10 grade, iar precipitațiile să fie sub formă de ploaie și să fie de 10 litri pe metru pătrat.

Gândul a încercat să afle cum se pregătesc autoritățile de eventuale inundații din cauza topirii bruște a omătului, care în unele locuri a ajuns la 4-5 metri.

Prefectul de Vrancea, Sorin Hornea: „Am elaborat un >, chiar așa se numește”

Sorin Hornea, prefectul județului Vrancea, spune că are un plan de măsuri în caz de topire bruscă a zăpezii, care urma să fie aprobat joia trecută.

„Am elaborat un >, chiar așa se numește. Planul cuprinde și două anexe cu zonele de risc”, a declarat, pentru gândul, prefectul județului Vrancea. Hornea ne-a declarat că i-a avertizat pe primarii din județ că este nevoie de ajutor mai ales în cazul locuințelor din chirpici și paiantă care sunt îngropate în zăpadă.

„Dacă se înmoaie pereții acestor case, se creează probleme. Am vorbit cu primarii să încerce să mobilizeze echipele pe care le coordonează să curețe cât mai repede zăpada de lângă aceste locuințe. Sunt cantități enorme de zăpadă. Pe alocuri, în Vrancea zăpada a fost de 4-5 metri, adusă de viscol de pe câmp. Este nevoie de multă forță de muncă. Este nevoie și de utilaje, de basculante”, a spus Hornea, care a ținut să adauge că instituția prefectului nu are în atribuții trimiterea de utilaje de deszăpezire, decât în cazuri speciale.

Planul prefectului de Vrancea, care se întinde pe patru pagini, începe cu date despre situația hidrometeorologică, grosimea stratului de zăpadă, în bazinele hidrografice și „evaluarea situației în cazul încălzirii rapide”. Între măsurile pe termen scurt, numite „urgența I” se numără, printre altele, „pregătirea mijloacelor de intervenție: buldozer, încărcător frontal, buldoexcavator”, „pregătirea stocului de materiale de intervenție – căngi, prăjini, saci, sfoară, motorină, folie”, măsuri ce revin Administrației Bazinale Siret, din cadrul Apelor Române.

Potrivit planului, comitetele locale pentru situații de urgență trebuie să se ocupe, printre altele, de aplicarea a nouă măsuri, printre care „informarea populației cu privire la măsurile urgente care trebuie aplicate”. Și populației îi sunt „trasate” două sarcini: curățirea și îndepărtarea zăpezii din jurul caselor și anexelor gospodărești și curățarea șanțurilor și rigolelor.

Prefectul spune că, pe baza hărților preliminare de risc, au fost făcute unele simulări, pentru a afla efectele topirii zăpezii.

„Referitor la hărțile de risc, am vorbit cu doamna directoare, au încercat să facă niște simulări, dar din cauza cantității mari de zăpadă și a stratului neuniform, rezultatele simulărilor nu au fost mulțumitoare”, a declarat prefectul de Vrancea.

„În caz de Doamne ferește, oamenii pot fi evacuați chiar și în sălile de ședințe ale primăriilor

Prefectul județului Buzău, Paul Beganu, recunoaște că cel mai mare pericol constă în producerea de infiltrații în pereții caselor de lângă care zăpada nu a fost îndepărtată, adăugând că la nivelul prefecturii există un plan de măsuri în cazul topirii bruște a zăpezii, care prevede inclusiv mobilizarea populației în curățarea șanțurilor și rigolelor.

„Există pericolul băltirii apelor în gospodării. În cazul caselor din chirpici, cu siguranță pot avea loc infiltrații. Există cantități mari de zăpadă, pe Valea Râmnicului media este de trei metri, avem în vedere înclusiv alocarea unor sume suplimentare și găsirea unor utilaje pentru evacuarea zăpezii”, a spus el. În plus, în colaborare cu Administrația Bazinală au fost realizate simulări, încă de acum două săptămâni, care nu au semnalat probleme deosebite.

„S-au făcut simulări pentru o grosime a stratului de zăpadă de 100 cm, 200 cm și 300 cm, care s-ar topi brusc, în 24 de ore. Însă probabilitatea ca un strat de zăpadă de 300 cm să se topească brusc, în 24 de ore, este foarte redusă. Marele pericol este cel al stagnării apelor în curțile gospodăriilor, care să provoace inundații. În caz de >, sunt deja stabilite locațiile unde populația ar putea fi evacuată, între care se numără școlile, cămine culturale și chiar primăriile, pentru că unele au săli de ședințe”, a mai arătat prefectul.

Cum se pregătesc primarii de eventuale inundații din cauza topirii bruște a zăpezii

„La noi, de duminică noaptea este cod galben de ninsori. Luni dimineața la prima oră a fost convocat comandamentul de protecția civilă. S-a intervenit cu opt utilaje de deszăpezire, iar directorul serviciului public Administrația Patromoniului Local a pus la dispoziție tractorul personal. Prin stația de radio locală a fost făcut un anunț ca cetățenii să iasă la deszăpezire, să curețe curțile de zăpadă”, a declarat, pentru gândul, Ada Rus, purtătoarea de cuvânt a primăriei Municipiul Aiud.

„Din punct de vedere cartografic suntem pregătiți, însă în acest moment în fiecare localitate ar fi nevoie de specialiști ai Apelor Române, de prezența experților în teren care să colaboreze cu autoritățile locale pentru a avelua împreună care sunt riscurile”, a declarat, pentru gândul, Horațiu Josan, primarul municipiului Aiud.

Cum se pregăsc firmele de deszăpezire în Capitală de posibile inundații

Bogdan Niculescu, manager general Rosal Group, dă asigurări că au situația sub control în București. „Nu va fi o problemă. Se lucrează > cu Apa Nova. Avem angajați dedicați pentru relația cu Apa Nova. Când apare o sesizare trimitem oamenii. Mai mult decât atât, noi estimăm că până luni vom reuși să ridicăm toată zăpada care nu este pe spațiile verzi și să o ducem fie lângă Glina, fie la fundația din fața Bibliotecii Naționale. Deci dacă vine căldura nu va fi o problemă”, a declarat, pentru gândul, Bogdan Niculescu, manager general Rosal Group.

Dan Ceaușescu, director sucursală Urban SA sector 6 din București, spune că activitatea de ridicare a zăpezii continuă. „Primăria a primit informare de la Apa Nova cu planurile de canalizare, deci harta care cuprinde toate gurile de canalizare, ca să știm să evacuăm în jurul lor pentru a putea merge scurgerea. Continuăm, oricum, activitatea de ridicare a zăpezii”, ne-a declarat Dan Ceaușescu, director sucursală Urban SA sector 6.

Fiecare român va vedea cât de mare este riscul la inundații în zona unde locuiește

Pe de altă parte, fiecare român va putea să vadă pe internet, de la finele lunii martie, printr-un simplu clic, cât de mare este gradul de vulnerabilitate la inundații al unei localități. România a trimis la Comisia Europeană, la finele anului trecut, două tipuri de hărți preliminare – hărțile de hazard la inundații și hărțile de risc, potrivit directivei europene privind managementul riscului la inundații.

Hărțile de hazard la inundabilitate – care au termen de finalizare sfârșitul anului 2012 – sunt realizate de Administrația Națională Apele Române (ANAR) și vor oferi informații exacte despre inundații, printre care extinderea zonei inundate, viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoare anumitor debite.

Hărțile de risc – cu termen de finalizare 2013 – vor fi realizate de consiliile județene și vor putea indica nivelul pagubelor care se vor produce în caz de inundații și zonele de evacuare a populației în caz de inundații.

„După elaborarea hărților de hazard, ele vor fi puse la dispoziția consiliilor județene pentru a elabora hărțile de risc. Odată finalizate, hărțile vor fi puse ulterior la dispoziția autorităților locale, dar și a publicului larg”, a explicat David Csaba, directorul ANAR.

Până când Comisia Europeană va valida hărțile preliminare, primăriile vor lucra în continuare pe baza vechilor hărți, „desenate pe hârtie”, spune Dan Cârlan.

„Până la 22 martie, Comisia Europeană ar trebui avizeze hărțile preliminare trimise de România, după care hărțile vor fi disponibile oricui, pe internet”, a explicat pentru gândul Dan Cârlan, șeful Autorității Naționale pentru Inundații și Managementul Apelor (ANIMA).

Pentru elaborarea celor 11 hărți de hazard la inundații valoarea investițiilor se ridică la 200 milioane de lei, spune șeful ANIMA.

Primarii: „Nu avem nevoie de hărți seci. Știm exact ce trebuie să facem

„Nu avem nevoie de hărți de risc, noi știm exact ce avem de făcut în caz de inundații, am mai trecut prin asta de mai multe ori”, au mărturisit câțiva primari din localități din Moldova, contactați de gândul.

Ei spun că nu le contestă utilitatea hărților, dar că mai degrabă în prezent ar avea nevoie de prezența specialiștilor de la Apele Române pe teren, pentru a evalua împreună care sunt riscurile.

„Apreciez pe ansamblu intenția Apelor Române (de a elabora hărți de hazard -n.n) cu care am colaborat bine și în alte situații limită, dar în acest moment autoritățile locale nu au nevoie de hazard și nici de hărți seci, pentru că la nivelul municipiului Aiud există deja o hartă de risc”, a spus primarul Aiudului.

Zonele vulnerabile la inundații? „Inundații se pot produce oricând, oriunde”

Gândul a încercat să afle care sunt zonele din România cu cea mai mare vulnerabilitate la inundații, adresând solicitarea către trei autorități ale statului – Administrația Națională Apele Române (ANAR), Autoritatea pentru Inundații și Inspectoratul pentru Situații de Urgență (IGSU).
Oficialii de la Administrația Națională Apele Române (ANAR) și de la Autoritatea pentru Inundații susțin că practic orice zonă din România are un anumit grad de risc la inundații.

„Nu mai putem vorbi de anumite zone vulnerabile la inundații. Orice zonă din România este expusă riscului la inundații. Inundațiile s-au produs în zone diferite în ultimele decenii”, au explicat, pentru gândul, reprezentanți ai ANAR.

„De exemplu, în 2005, inundații au avut loc în bazinul hidrografic Banat, Olt, Argeș-Vedea, Ialomița-Buzău, Dobrogea-Litoral și Siret. În 2006, inundațiile au avut loc în bazinul Dunării – de-a lungul Dunării. În 2008, inundații au avut loc în bazinul Someș-Tisa, Prut-Bârlad și Siret, în partea de nord. În 2010, inundațiile au avut loc de asemenea în bazinul Siret”, au spus, pentru gândul, oficiali ai Apelor Române.

Și Dan Cârlan spune că în România vulnerabilitatea la inundații există în orice zonă. „Inundații se pot produce oricând, oriunde. O anumită vulnerabilitate la inundații există în orice zonă din țară. Diferă însă de gradul de vulnerabilitate. Însă oriunde și oricând este posibil să plouă abundent, cu 100 ml pe mp, de exemplu”, a exemplificat Dan Cârlan.

El a arătat că până acum 20-30 de ani, Siretul și Prutul erau „cuminți”, pe cursurile lor neînregistrându-se inundații. În ultimii ani însă, în 2008, 2010, de exemplu, pe Siret și pe Prut s-au produs mari inundații.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, este de părere că zona Moldovei, Carpații Orientali sunt cele mai vulnerabile la inundații din cauza defrișărilor masive. „Pădurile constituiau un factor de frână împotriva apelor venite pe versanți”, a declarat pentru gândul fostul președinte IIliescu.

Harta inundațiilor istorice excepționale, în urma analizei viiturilor

Reprezentanții Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA) ne-au pus la dispoziție harta ce prezintă principalele zone în care s-au produs inundații istorice excepționale. Ea a fost elaborată în urma analizei viiturilor care au produs pagube socio-economice însemnate la nivel național. „Această hartă include evenimente din ultimul secol, în consecință și evenimente care s-au produs înainte de amenajarea hidrotehnică a râurilor (diguri, lacuri de acumulare). Această evaluare a fost realizată pentru Raportul „Preliminary Flood Risk Assessment (PFRA) 2011″ – ICPDR, în cadrul Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații”, a declarat pentru gândul Mary-Jeanne Adler, director științific al Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA).

Adler a precizat că pentru sectoarele identificate cu risc potențial la inundații vor fi realizate hărți de risc până în anul 2013 și planuri de gestionare a riscurilor de inundații până în anul 2015.

(Clic pentru a mări)

Sursa: Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA)

Primăriile, cu harta desenată pe hârtie

Oficialul ANIMA spune că, în caz de inundații, după ce primesc alerta, primăriile din zona vizată trebuie să acționeze după planurile pe care le au în prezent. „Sunt acele hărți desenate, cu benzi colorate, pe hârtie, pe care trebuie să le aibă orice primărie. În unele locuri au fost puse semne pe gard, până unde a ajuns apa la ultimele inundații”, spune Cârlan.

Pe de altă parte, fiecare consiliu județean are planuri de apărare împotriva inundațiilor, unde se specifică localitățile unde s-au produs inundații, unde există lucrări de apărare împotriva inundațiilor realizate. Pe site-urile câtorva consilii județene, planurile de apărare afișate sunt din 2006.

„Vă pot spune că fiecare consiliu județean are hărțile aprobate pe ultimul an. Probabil nu și-au updatat informațiile pe internet”, a spus Cârlan.

Ministrul Mediului: Suntem pregătiți în caz că vor avea loc inundații

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat recent, la RFI, că autoritățile sunt pregătite în caz că vor avea loc inundații, după topirea cantităților masive de zăpadă căzute în ultimele săptămâni, dar că totul depinde de ritmul în care se va topi zăpada.

Laszlo Borbely a afirmat că producerea inundațiilor depinde de cât de repede se va topi zăpada. Potrivit ministrului Mediului, la râurile mari „probabil că nu vor fi probleme foarte mari”.

„În primul rând, noi avem o strategie împotriva inundațiilor, dar ține de autoritățile locale să fie pregătite. Noi avertizăm, noi știm înainte cu câteva ore exact unde o să fie inundații și îi anunțăm. Ei vor primi acest preaviz din vreme. De exemplu, dacă e vreun sat undeva, ca să disloce locuitorii, să fie evacuați, dacă este cazul. Noi avem din păcate experiența acestor inundații și suntem pregătiți, în cazul în care sunt inundații pe râuri, acolo se semnalizează din timp, se iau măsuri”, a spus ministrul Mediului.

12,5 miliarde de euro, cheltuieli preconizate în 25 de ani în lupta cu inundațiile

Ministerul Mediului va cheltui 12,5 miliarde de euro în următorii 25 de ani pentru Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii pe Termen Mediu si Lung, aprobată de Guvern în vara anului 2010.

Strategia menționează că în prezent sunt în funcțiune numeroase sisteme de lucrări de protecție a populației și a bunurilor, concretizate în principal prin:
– diguri, a căror lungime desfășurată măsoară 9.920 km;
– regularizări de albii însumând 6.300 km;
– 217 lacuri de acumulare nepermanente amplasate în toate bazinele și spațiile hidrografice și dispunând de volume de atenuare a viiturilor de 893 milioane mc;
– 1.232 lacuri de acumulare permanente care pe lângă volumele necesare satisfacerii cerințelor de apă ale folosințelor dispun și de volume pentru atenuarea viiturilor însumând 2.017 milioane mc.

Cauzele inundațiilor, potrivit strategiei:

• intensificarea utilizării terenurilor și creșterea valorii economice a zonelor periclitate;
• creșterea vulnerabilității clădirilor și infrastructurilor;
• deficiențe de concepție și de construcție ale unor măsuri de protecție;
• un grad de protecție asigurat apropiat de valoarea minimă;
• neglijențe în privința întreținerii și exploatării unor lucrări de protecție și a albiilor cursurilor de apă;
• variabilitatea climatică tot mai accentuată manifestată prin creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme, posibile semnale ale
unor schimbări climatice.

Pagube de 875 milioane de euro la inundațiile din 2010

„Cu toate acestea, viiturile repetate și intense și inundațiile asociate acestora au rămas o caracteristică esențială a cursurilor noastre de apă. Anual se inundă zeci de mii de hectare de terenuri. Anual își pierd viața din cauza inundațiilor în medie 8 locuitori, iar pagubele medii multianuale produse de inundații depășesc 100 milioane euro euro”, se mai arată în strategia aprobată în vara anului 2010.

Inundațiile din lunile iunie-iulie 2010 au afectat 481 de localități din 37 de judete. Aproape 20.000 de persoane au fost evacuate din locuintele lor; circa 4.000 de gospodării au fost avariate, dintre care 863 au fost complet distruse. În total, pagubele produse de inundațiile din vara lui 2010 se ridică la peste 875 milioane de euro, conform evaluărilor autorităților.

Bilanțul total al inundațiilor din perioada 2005-2010:

– 144 de persoane decedate

– circa 59.000 de persoane evacuate

– 66.500 locuințe afectate, din care 15.400 locuințe distruse

– 3.080 de poduri afectate

– 15.700 km de drumuri afectate

– aproximativ 106.600 hectare de teren agricol inundat.

Sursa: Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU)

Cristi Borcea, anunţul momentului. Nu e glumă: ”Valentina vrea asta!” Lovitură de teatru în familia...
Caz nemaiîntâlnit în Botoșani! Ce au găsit chirurgii în abdomenul acestei femei obeze
FOTO. Cum arată acum fosta amantă a lui Ciprian Marica! Ana Muntean s-a schimbat total
Secret MURDAR! De ce se plimbă, de fapt, stewardesele pe culoar, în avion? Nici prin...
Gigi Becali nu se uită la bani pentru fetele lui! Ce cadou fabulos de 300.000...
Trecutul STRANIU al poliţistului care l-a trântit la pământ pe inginerul argeşean! Ce făcea bărbatul...
NEWS ALERT Euro urcă la un nou maxim istoric
BANCUL ZILEI – Un primar află de la nevastă că a fost înșelat
Dragostea pentru muncă, dusă la extrem. Un tată și-a botezat copilul „Departamentul de Comunicare Statistică”
Caz nemaiîntâlnit în Botoșani! Ce au găsit chirurgii în abdomenul acestei femei obeze
Detalii NEȘTIUTE din viața Zoiei Ceaușescu ies ACUM la iveală. Totul despre întâlnirile amoroase SUPRAVEGHEATE...
Încă doi concurenți vor fi ELIMINAȚI de la Survivor. Prezentatorul Dan Pavel nu vrea să-i...
Se dau bani de la stat! Ce categorie de români poate primi și 3.400 de...
Dacă vizitezi acest trib, bărbatul pleacă din casă, iar soţia lui vine la tine. Ce...
Este din nou DOLIU în muzica populară din România: A murit RĂPUS DE CORONAVIRUS
Cele mai nocive sortimente de cafea pentru inimă. De evitat!
Concedieri MASIVE. Tarom se pregăteşte să dea afară jumătate dintre angajaţi. 700 de oameni sunt...
Cine este românca ce conduce una dintre afacerile lui Bill Gates în România şi alte...
Inchide