15 milioane de euro mătură zăpada pe drumurile județene din România. Cum și-a petrecut domnul Mortu codul roșu fără contract de deszăpezire: „Avem insomnii, suntem dospiți în cafele”

Publicat: 29 12. 2014, 20:09

Trei județe au fost astăzi sub cod roșu de viscol și ninsoare. Două dintre ele, Buzău și Vrancea țin capul de listă al județelor în care s-au îndreptat, în 2014, cele mai mari sume de bani pentru întreținerea drumurilor în timpul iernii. Contractele au fost câștigate, ca și în anii trecuți, în cea mai mare parte, de companii cu legături de partid.

În al treilea, la Brăila, un astfel de contract nu există încă. Va fi însă semnat mâine, în condiții de urgență. Trei milioane de lei fără TVA vor fi atribuiți, astfel, prin înțelegeri directe cu 8 firme din județ, în condițiile în care la licitația organizată de Consiliul Județean pe 3 decembrie, după primele ninsori, nicio companie nu s-a prezentat cu vreo ofertă. „Iarna nu-i ca vara”, se justifică între timp, la unison, primari și șefi de județ, arătând spre „tensiunile la nivel de administrație” care au întârziat procedurile.

Mortu citează din clasici: „Iarna nu-i ca vara”. 3 milioane de lei se atribuie fără licitație

Viorel Mortu, care a preluat de o săptămână și atribuțiile de președinte interimar al CJ, descrie plastic situația, în timp ce așteaptă să intre la discuție cu prefectul de Brăila. „Iarna nu-i ca vara, cum spunea un clasic. Avem griji, avem insomnii, suntem dospiți în cafele. Eu cred că am făcut tot ce puteam, de când am primit atribuții de președinte interimar de Consiliu Județean”, spune, pentru Gândul, președintele interimar al CJ, Viorel Mortu, dând asigurări că de mâine opt firme vor intra cu utilajele de deszăpezire pe drumurile din județ după ce CJ va semna contracte pentru curățarea de zăpadă, în procedură de urgență.

De ce s-a ajuns ca în mijlocul iernii să nu existe contracte de deszăpezire pentru drumurile județene din Brăila? „Au fost tensiuni la nivelul administrației, probleme la nivel de președinte de CJ. Din cauza asta la licitația din 3 decembrie nu s-a prezentat nici o firmă. Procedurile greoaie de licitații durează aproape două luni.  Acum am fost puși în situația de a găsi soluții speciale. Pentru iarna viitoare vom începe procedurile din primăvară”, explică președintele interimar al CJ Brăila.

Nici cu cele 8 firme Brăila nu va ieși însă ușor de sub zăpadă. Viorel Mortu spune că ar mai avea nevoie „de vreo 7-8, să ajute fiecare cu ce utilaje are”. Soluția „celulei de criză” instituite la nivelul Consiliului Județean: prioritizarea drumurilor pentru deszăpezire. Pe scurt, drumurile care nu au localități pe traseul lor vor fi lăsate la urmă. Așa cum a decis „celula”,  drumurile din sud-vestula județului vor fi primele deszăpezite, urmând apoi drumurile din partea de nord a județului și, spre final, cele din Insula Mare a Brăilei și drumurile județene pe traseul cărora nu sunt localități, detaliază Mortu: „Sunt și drumuri care nu au nici o localitate pe traseul lor, ci leagă doar două drumuri naționale. Acesta va fi deszăpezit la urmă”.

Președintele interimar al județului mizează și pe ajutorul din partea a 13 primării, care au promis că, după ce vor curăța zăpada pe drumurile din localitate, vor trece și la curățarea drumurilor județene din apropiere.

Deszăpezire la picior de lemn, cu „utilajul japonez” din Dudești. Reprezentantul primăriei: „E teroare”

În Brăila, toate drumurile naționale au fost închise luni după emiterea codului roșu de viscol și ninsori. Anunțul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale l-a găsit pe primarul din Dudești înzăpezit, la rându-i, așteptând șenilata ISU să facă loc prin troiene ambulanței. „Avem o gravidă la Tătaru, trebuie să nască, noi suntem alături de ea. Așteptăm șenilata de la ISU”, a povestit după-amiază pentru Gândul, Marian Bocănel, primar la Dudești.

Până să vină ISU, primarul tot din Băsescu citează. „Vorba lui Băsescu: «Iarna nu-i ca vara».  Problema este că nu a fost niciodată vizibilitatea așa de mică, nu țin minte să fi fost așa probleme de când sunt primar.  Căderi de zăpadă au mai fost, dar viscol așa mare, nu am văzut. La patru metri nu vezi în față, nici în stânga, nici în dreapta. Noi avem un utilaj mic, un buldoexcavator, cu cupă, dar nu face față pe viscolul ăsta”, spune Bocănel.

La primărie a rămas „ofițerul de serviciu”, Gheorghe Mocanu. În urma „utilajului japonez” cu care s-a desfundat drumul din centru, Gheorghe Mocanu se uită, din primărie, la troiene. „Este teroare. Noi avem un utilaj al nostru, japonez. A trecut pe stradă pe aici, prin fața primăriei, cu domnul primar, pe la 8.30 de dimineață. Dar acum viscolul a pus din nou zăpada la loc. Eu sunt de serviciu în primărie. Domnul viceprimar este în Tătaru, nu are cu ce veni aici”, spune Mocanu, „de serviciu” la primăria Dudești.

Cât costă în 2014 curățarea drumurilor județene

Reacțiile greoaie ale autorităților locale au fost invers proporționale cu valoarea contractelor de deszăpezire încheiate, în general, în județe. Dacă la Brăila „tensiunile la nivel de administrație”, așa cum traduc locțiilorii arestarea lui Bunea Stancu, au întârziat semnarea unui contract de deszăpezire, celelalte două județe aflate astăzi sub cod roșu, Vrancea și Buzău, sunt și cele care au alocat în 2014 și cei mai mulți bani în acest scop. Chiar dacă înțelegerile contractuale arau pentru „prevenirea lunecușului și a înzăpezirii”, în cele mai multe cazuri drumurile au fost închise pentru a se interveni, după oprirea viscolului și a ninsorii.

Din informațiile Sistemului Electronic de Achiziții Publice, primăriile și consiliile județene au semnat, în 2014, 51 contracte de deszăpezire în valoare de 15,4 milioane de euro cu TVA inclus. Într-un top al sumelor destinate prevenirii înzăpezirii, situația arată astfel:


Grafic Gândul. Sursa informațiilor: SEAP

Beneficiarii acestor sume de bani sunt 44 de companii care ar urma fie să asigure materialele antiderapante, fie să intervină cu utilaje preventiv, dar și după blocarea drumurilor județene.


Grafic Gândul. Sursa informațiilor: SEAP

Firmele care le-au câștigat au păstrat, în cea mai mare parte, regula consacrată în anii trecuți, a afilierii politice. Gândul vă prezintă în continuare cine se află în spatele firmelor care ar trebui să mențină șoselele circulabile în timpul ninsorilor în celelalte două județe aflate astăzi sub cod roșu – Vrancea și Buzău – dar și în Prahova, unul dintre cele mai tranzitate județe în sezonul de iarnă. Buzău, Vrancea și Prahova se află de altfel în top 3 aal contractelor de deszăpezire în 2014.

VRANCEA. Deszăpezirea celor 595 de kilometri de drumuri județene a ajuns și în acest an, printr-o practică devenită tradiție, între obligațiile firmei Sotirex din Bacău. Un vechi client al contractelor cu statul în Vrancea, SOTIREX i-a aparținut fostului deputat PSD de Vrancea, Victor Roman, apropiat al lui Marian Oprișan, care i-a cedat-o Angelei Munteanu alături de care a figurat ca acționar, de-a lungul timpului, în mai multe firme. Sotirex câștigă contractele de deszăpetire în Vrancea din 2007 neîntrerupt.

Noul acord-cadru încheiat în noiembrie 2014 în urma unei licitații cu un singur ofertant permite cheltuieli de 2,67 milioane de euro în următorii trei ani.

PRAHOVA. Desemnată principală responsabilă pentru curățarea drumurilor din județ în 2014, REBELIS CONSTRUCȚII este o firmă controlată de omul de afaceri Marius Bucur, fratele lui Marian Bucur, fostul secretar general al Inspectoratului de Stat în Coonstrucții în Guvernul Boc.

Pentru eficiență în deszăpezire, CJ Prahova a împărțit anul acesta județul în 12 zone. Întreținerea în timpul iernii a 11 dintre acestea a fost atribuită însă aceleiași companii, Rebelis Construcții, pentru 1,96 milioane de euro cu TVA inclus și doar una – Călugăreni – a fost preluată de STRABENBAU LOGISTIC SRL, pentru 136.000 de euro. Contractul este valabil doar pentru acest sezon.

GALAȚI. Pentru al doilea an consecutiv, Consiliul Județean Galați angajează pentru serviciile de deszăpezire a celor 779 de kilometri de drumuri județene compania VEGA `93, sponsor oficial al PSD în campaniile electorale anterioare, așa cum arată datele publicate în Monitorul Oficial.

După ce anul trecut legătura firmei câștigătoare cu partidul din care provine șeful CJ, Nicolae Bacalbașa, a fost criticată public, anul acesta, lider al asocierii care a primit contractul pentru „prevenirea și combaterea lunecușului și a înzăpezirii” a fost desemnată compania LEMACONS din Tulucești , care s-a prezentat alături de Vega `93 ca unic ofertant care a îndeplinit cerințele stabilite de Consiliul Județean. Contractul în valoare de 1,8 milioane de euro cu TVA inclus este valabil timp de trei ani, până în 2017.

BUZĂU. Patru companii au împărțit anul acesta cele 3,2 milioane de euro alocaate de CJ Buzău curățării drumurilor județene. 1.098.780 de euro a primit, prin contract, GECOTRANS CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE, firma omului de afaceri Cristinel George Pascu, un apropiat al președintelui CJ, Crisinel Bîgiu (ex-PNL, actual PSD), dar și al primarului din Buzău, Constantin Boșco­deală (PSD), căruia soția sa i-a fost, de altfel, și șefă de cabinet.

A doua companie, beneficiară a unui contract de 1.015.738 de euro cu TVA inclus este MECAN CONSTRUCT SA. Firma îi apaține fostului consilier județean PSD Dumitru Dobrică, implicat și în trecut în contractele locale de deszăpezire printr-o altă companie, PETRO CONSIND SRL.

Un contract mai mic, de 498.100, a câștigat, ca unic ofertant al lotului atribuit, CONFERIC SRL. Compania a fost menționată de procurorii DNA în documentele anchetei deschise pe numele fostului președinte al CJ, Victor Mocanu, pentru deszăpezirea din 2009 și 2010. Procurorii au susținut în acest caz că firma Conferic SRL ar fi funcționat ca un paravan pentru o alta, controlată de ginerele președintelui CJ în condițiile în care nu avea utilajele necesare pentru intervenție.

Al patrulea contract, în valoare de 588.339 de euro, a ajuns la NIKOST IMPEX SRL, care ar urma să întrețină drumurile în zona Râmnicu Sărat.

Cine desfundă drumurile naționale. Contractele CNADNR

Cum în cea mai mare parte a județelor nu s-au înnoit contractele de deszăpezire, șefii CJ bazându-se mai mult pe prognoze favorabile sau pe utilajele proprii, desfundarea drumurilor se așteaptă începând de la cele naționale. Și aici contractele au fost semnate însă pe ultima sută de metri. Materialele antiderapante pentru Galați și Vaslui au fost cumpărate de CNADNR pe 18 decembrie, în timp ce închirierea de utilaje pentru întreținere la Secția Drumuri Naționale Tulcea s-a parafat pe 5 decembrie, cea pentru SDN Constanța pe 21 noiembrie, iar cea pentru autostrada A1 București – Pitești pe 24 noiembrie.

Datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice arată că în ultimele două luni ale anului, CNADNR a atribuit contracte de 13,7 milioane de euro numai pentru deszăpezire. Principalul beneficiar al acestora apare ca fiind Asocierea STRACO GRUP SRL- – GENERAL TRUST ARGEȘ SRL, câștigătorul contractului pentru întreținerea curentă a autostrăzii A1 în această iarnă.

Straco a câștigat în ultimii ani numeroase contracte cu statul, cele mai cunoscute fiind cel pentru asfaltarea a 22 din cei 82 de kilometri ai autostrăzii Sibiu-Orăștie, dar și cel pentru șoseaua de mare viteză dintre Deva și Orăștie. Asociații STRACO GRUP,  Alexandru Horpoș, Traian Horpos și Vlad Ionel Vameșu, au fost reținuți într-un dosarul deschis recent de DIICOT cu suspiciunea că firma lor ar fi emis facturi către o altă companie, pentru operațiuni nereale.

General Trust Argeș este firma omului de afaceri Cătălin Spătaru, supranumit „regele asfaltului din Argeș”. Spătaru se numără printre apropiații secretarului general al Ministerului Afacerilor Interne, Ion Stoica, fost șef al Poliției Vâlcea, care îi este și naș de botez.

Situația completă a beneficiarilor contractelor semnate pe ultima sută de metri de CNADNR fie pentru întreținerea drumurilor naționale în timpul iernii, fie pentru materiale antiderapante, arată astfel:


Grafic Gândul. Sursa informațiilor: SEAP