ALEGERI PARLAMENTARE. Ce declară candidații Nețoiu, Ghișe, Roșca-Stănescu despre colaborarea cu Securitatea
Din postura de candidați la parlamentare, Gigi Nețoiu (PPDD) și Sorin Roșca Stănescu (USL) au declarat pe propria răspundere în dosarele depuse la birourile electorale județene că au colaborat cu Securitatea înainte de 1989. Mai mult, cei doi au bifat că au fost lucrători ai Securității „în sensul art. 2 din OUG 24-2008”, ceea ce echivalează cu o asumare a încălcării drepturilor omului.
Ordonanța definește ca „lucrător” orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 – 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului”.
FOTO: gândul
Dacă Nețoiu nu a trecut încă prin verificările CNSAS, neavând până acum, nicio funcție publică, Roșca-Stănescu are o adeverință prin care CNSAS arată că nu are informații în arhive care să ateste colaborarea sa cu Securitatea ca poliție politică. Jurnalistul a povestit prima dată în 1992 că s-a autopropus în 1973 să colaboreze cu Brigada Antiteroristă sub numele conspirative „Deleanu” și „H15”.
FOTO: gândul
Nețoiu a recunoscut în repetate rânduri că a lucrat la Securitate, ca ofițer. Candidatul PPDD a facut școala de ofițeri de Securitate între 1982 și 1985, după care a lucrat la Serviciul de Informații și la Direcția a V-a. Tot după propriile mărturisiri, în 1989, a trecut la Direcția de Informații a Ministerului de Interne, UM 0215. În cazul său, Colegiul CNSAS nu s-a pronunțat încă.
Liberalul Ioan Ghișe, pe de altă parte, declară că nu a fost nici lucrător nici colaborator al securității, atașând o adeverință eliberată de CNSAS în 2002. Ghișe a fost pentru o perioadă exclus din PNL după ce a fost făcută publică informația că a semnat în anii ’80 un angajament prin care își asuma să colaboreze ” în mod secret și organizat organele de Securitate” și a admis în 2006 că a scris șapte note informative între 1982 și 1984. În cazul său, CNSAS i-a admis însă contestația, eliberându-i în final o adeverință de necolaborare. Toți actualii candidați care au trecut prin verificările CNSAS pot fi reinvestigați doar dacă în arhive apar informații noi.
FOTO: gândul