Antonescu: Partenerii europeni să ne spună limpede cine și când a primejduit independența justiției

Publicat: 17 07. 2012, 15:27
Actualizat: 25 06. 2013, 17:38

Președintele interimar, Crin Antonescu, a declarat, marți, la RRA, că în privința respectării statului de drept, oficialii români pot cere explicații partenerilor europeni, deoarece „nimeni nu poate indica o cât de mică obstrucționare a justiției”.

Antonescu a fost întrebat cum pot răspunde oficialii de la București solicitărilor CE privind respectarea statului de drept în România și a independenței justiției.

„Ceea ce putem face este să le cerem partenerilor noștri să ne spună limpede cine și când a primejduit sau a încălcat independența justiției în România. Eu vă pot spune că cei care am fost în opoziție până de curând am avut serioase îndoieli în sensul acesta, adică am suspectat momente în care fosta putere a avut tendința de a influența justiția. Dar ca să fie acuzat Guvernul Ponta sau noua majoritate că a influențat justiția mi se pare absurd”, a declarat Antonescu.

El a precizat că nu a fost schimbat nimeni din sistemul judiciar de către noua guvernare și s-au pronunțat și se execută condamnări, „inclusiv cea a lui Adrian Năstase care a fost un punct de program, ceea ce nu era foarte firesc”.

„Nimeni nu poate indica o cât de mică obstrucționare a justiției”, a susținut președintele interimar.

Totuși, el a admis că prin rapiditatea unor măsuri constatate constituționale, dar foarte rapide, „au stârnit nedumeriri, au stârnit dubii”, însă România nu este în situația de a trebui să-și recâștige credibilitatea.

„România este un membru al UE cât se poate de cuminte și la locul lui, care nu a parazitat bugetul european până acum, care nu a generat probleme celor din Ungaria – care s-au discutat în termeni mult mai blânzi și mai relaxați decât se discută un episod relativ minor din România”, a mai afirmat Antonescu.

Comisia Europeană recomandă ca Guvernul și instituțiile cheie din România să își demonstreze angajamentul față de pietrele de temelie indispensabile ale statului de drept și independenței justiției, printr-o serie de „pași urgenți”, conform proiectului raportului CE privind MCV obținut de MEDIAFAX.

„Cel mai important pas pe care vor trebui să îl facă Guvernul și instituțiile cheie din România va fi să își demonstreze angajamentul față de pietrele de temelie indispensabile ale statului de drept și independenței justiției. Aceasta necesită un număr de pași urgenți pe care vor trebui să îi facă Guvernul și Parlamentul”, se arată în proiectul raportului, obținut de MEDIAFAX și care urmează să fie dezbătut și aprobat miercuri de Comisia Europeană.

Conform proiectului, CE face o serie de recomandări care vor rezuma reformele specifice de care este nevoie pentru a se menține progresul înregistrat sub MCV.

Astfel, pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției, Comisia invită România să ia următoarele măsuri:

– să adopte imediat și să publice o ordonanță de urgență care să anuleze Ordonanța de Urgență nr. 38/2012 (OUG privind modificarea Legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale – n.r.)

– să adopte imediat și să publice o ordonanță de urgență care să anuleze Ordonanța de Urgență nr. 41/2012 (OUG privind modificarea Legii de organizare a referendumului – n.r.)

– să respecte condițiile constituționale de emitere a ordonanțelor de urgență pe viitor

– să asigure publicarea imediată a tuturor actelor în Monitorul Oficial, inclusiv a deciziilor Curții Constituționale

– să le ceară tuturor partidelor politice și autorităților guvernamentale să respecte independența justiției; cu angajamentul de a pedepsi orice membru al Guvernului sau al vreunui partid care subminează credibilitatea judecătorilor criticând deciziile justiției sau punând presiune pe instituțiile judiciare

– să numească un Avocat al Poporului care să se bucure de sprijinul tuturor partidelor, printr-un proces obiectiv și transparent, care să conducă la selectarea unei personalități cu o autoritate, integritate și independență necontestate

– să introducă un proces transparent de nominalizare a Procurorului General și al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție. Aceasta ar trebui să includă aplicații deschise bzate pe criterii de expertiză profesională, integritate și cu realizări în domeniul combaterii corupției. Nicio nominalizare nu trebuie făcută în timpul actualei președinții

– nicio grațiere nu trebuie făcută în timpul actualei președinții

– să nu numească miniștri cercetați pentru integritate, miniștrii aflați în astfel de situații trebuie să demisioneze

– să adopte proceduri clare care să ceară demisia membrilor Parlamentului cu decizii finale de incompatibilitate și conflicte de interese sau condamnări finale pentru corupție la nivel înalt.