Arma secretă a lui Nicușor Dan din Constituție. Cum i-ar putea trimite pe parlamentari „în vacanță” definitiv. Fostul şef al CCR, Augustin Zegrean: „Nu e obligatoriu, dar poate s-o facă”

După ce a lansat, la Gândul,  o ipoteză potrivit căreia România nu are, în acest moment, un Consiliu Suprem de Apărare a Ţării funcţional, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, revine şi spune cine ar putea debloca toată criza politică, rapid şi legal.

Acesta este preşedintele Nicuşor Dan care, potrivit Constituţiei, are atribuţia să dizolve Parlamentul, în condiţiile în care îi sunt respinse două propuneri consecutive de premier şi nu se votează un nou guvern în decurs de 60 de zile de la demiterea celui precedent.

Articolul 89 din Constituţia României arată cum se poate dizolva Parlamentul

Pe 4 iunie, Nicuşor Dan îl propunea pe Eugen Tomac drept premier. Lista acestuia cu miniştri nu a mai ajuns să fie votată în Parlament, din cauză că acesta a depus mandatul 10 zile mai târziu.

A urmat o nouă desemnare, în persoana lui Adrian Veştea, guvern care a ajuns la votul în plen al Parlamentului, însă nu a întrunit şi numărul necesar de sufragii ca să treacă.

O nouă desemnare de premier, care n-ar trece de votul Parlamentului, ar adânci şi mai mult criza politică pe care o traversăm.

Un singur om poate debloca toată situaţia, aşa cum este prevăzut în Articolul 89 din Constituţia României.

Potrivit textului de lege, președintele poate dizolva Parlamentul în această situație, dar numai dacă sunt îndeplinite cumulativ anumite condiții foarte stricte:

„Termenul limită: Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea noului Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare a Președintelui. 

Respingerea a două învestituri: Dizolvarea se poate face doar după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură (două propuneri diferite de prim-ministru și echipă guvernamentală).

Consultări obligatorii: Președintele trebuie să se consulte în prealabil cu președinții celor două Camere și cu liderii grupurilor parlamentare. 

Restricții temporale: Parlamentul nu poate fi dizolvat în următoarele cazuri:

În ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui.

În timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată”, scrie în Constituţie.

Augustin Zegrean: „Dacă noi nu avem guvern în 60 de zile, Parlamentul pleacă acasă”

Situaţia politică de criză prin care trecem riscă să se adâncească şi mai mult din cauza unei reacţii ferme de la Cotroceni, în urma căreia preşedintele poate prezenta Parlamentului şi posibilitatea dizolvării.

„De ce credeţi că persoana desemnată să formeze guvernul are doar 10 zile la dispoziţie? De ce credeţi că dacă în 60 de zile nu se votează un guvern, parlamentul pleacă acasă? Sunt lucruri care nu se pot face fără ăia. Cui îi pasă, la noi, de chestii de- astea? Uitaţi-vă la atribuţiile preşedintelui! Ăştia nu citesc Constituţia.

Dacă noi nu avem guvern în 60 de zile, Parlamentul pleacă acasă. Aşa ar trebui. Aşa scrie la Costituţie. Nu e obligatoriu, dar poate s-o facă. Şi asta ar trebui să-i facă pe ei să înţeleagă că o s-o facă. Nici de asta nu suntem în stare.

Pentru că n-a făcut nimeni niciodată aşa ceva. Nimeni nu şi-a îndeplinit cu fermitate atribuţiile. În afară de Băsescu, pe care l-au suspendat de două ori. Şi pe urmă au dat vina pe mine că l-am pus înapoi. Nu eu l-am pus înapoi, ci Colegiul Electoral Central a stabilit, nu Curtea Constituţională” , declară Augustin Zegrean, pentru Gândul.

De la Cotroceni ni s-a răspuns că „nu suntem în acest scenariu. Un singur guvern a solicitat votul de investitură”.

Cele 60 de zile de la prima solicitare se împlinesc pe 5 august, dată la care România ar trebui să aibă un guvern legitim, votat în parlamentul României.