După ce ani întregi au folosit sperietoarea „vin rușii”, un lider USR a fost săltat de procurorii DIICOT pentru că ar fi făcut comerț ilegal cu Belarus, satelitul Rusiei
După ce ani de zile USR a folosit mesaje alarmiste în care avertiza că „vin rușii peste România” și acuză alte partide de legături cu Moscova, DIICOT a reținut chiar un vicepreședinte de filială USR implicat într-un dosar de încălcare a embargoului impus Belarusului de către UE.
Mesajele în care membrii de partid preiau retorica pericolului rusesc par că fac parte din strategia de comunicare a USR și astăzi. Totuși, asta nu l-ar fi împiedicat pe vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu să recunoască în fața anchetatorilor, conform surselor Gândul, implicarea în dosarul în care e acuzat alături de alte persoane că a livrat în Belarus, prin companii paravan din Germania și Kazahstan, utilaje industriale cu dublă utilizare, cunoscând că beneficiari final ar fi fost entități sancționate prin regulamentele europene și americane.
„Vin rușii”, strategie de comunicare în USR
USR a lansat de-a lungul timpului comunicate de presă cu titluri precum „Nu-i lăsăm pe izolaționiști să ne dea cadou lui Putin!”, „PSD se aliniază cu extremiștii proruși ca să pună omul lui Adrian Năstase la conducerea ICR”, „Ofensiva pro-Putin pe rețelele sociale”. În primăvară, liderul USR, Dominic Fritz i-a acuzat pe cei de la AUR că primesc finanțări din Rusia, declarație pentru care a fost dat în judecată.
Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu, reținut de DIICOT
Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu a fost reținut, miercuri noapte, alături de directorul comercial Evgheni Polyakov, în dosarul în care sunt cercetate fapte de încălcare a embargoului impus Belarusului.
Ancheta a dezvăluit că societățile românești livrau prin companii paravan din Germania și Kazahstan utilaje industriale cu dublă utilizare, cunoscând că beneficiari finai ar fi fost entități sancționate prin regulamentele europene și americane.
Cu aceste utilaje de mare tonaj, strunguri industriale pe mai multe axe, fabricile din Belarus ar fi avut posibilitatea să construiască piese pentru vehicule militare precum tancuri sau chiar rachete.