Banca națională de sânge, plasmă și celule stem, pe agenda ministerului Sănătății. Bușoi: Susțin ideea unui parteneriat public – privat

Sistemul național de transfuzii are nevoie de reorganizare profundă. Astăzi, chiar dacă sistemul de transfuzii din țara noastră își îndeplinește funcțiile de bază, o face la un nivel sub standardele impuse de Uniunea Europeană. Iar „sub standard” înseamnă pericol pentru sănătate și pentru viață. Nu mai putem continua așa”, a scris pe pagina sa de Facebook europarlamentarul român, vicepreședinte PNL cu expertiză în zona de sănătate.

El menționează că reformarea sistemului național de transfuzie sangvină a fost pusă în dezbatere de către ministrul Sănătății, dr. Victor Costache, și salută organizarea unei consultări publice pe acest subiect. Înregistrarea video a dezbaterii poate fi urmărită aici. 

„Salut și susțin, de asemenea, ideea agreată de Guvern de a realiza un parteneriat public – privat pentru a crea o bancă națională de sânge, plasmă și celule stem. Acest pateneriat reprezintă cea mai bună bună modalitate de a combina resurse publice și pe cele private pentru a oferi pacienților români sânge, componente sangvine și medicamente derivate esențiale.

După cum am mai subliniat și cu alte ocazii, peste 70% din cantitatea de plasmă umană pe plan mondial este colectată de către entități private. Țări apropiate de România, precum Ungaria, Cehia, Austria și Germania reușesc să-și asigure integral consumul de sânge și componente sangvine pentru transfuzie, precum și medicamentele derivate din plasma colectată de la donatorii proprii, tot datorită parteneriatelor public – private din acest sector”, mai scrie Bușoi. 

Guvernul a adoptat, în cadrul ședinței de guvern din 4 noiembrie 2019, studiul de fundamentare pentru construirea, în parteneriat public privat, a primei bănci de sânge, plasmă umană și celule stem din România.

În baza acestui studiu de fundamentare, Comisia Națională de Strategie și Prognoză va atribui contractul de parteneriat public-privat.

Partener public urmează să fie Ministerul Sănătății, prin Compania Națională Unifarm SA, unul din principalii distribuitori de produse farmaceutice și parafarmaceutice din România.

Valoarea totală a investiției este estimată la 854 milioane lei, fără TVA.

În studiul de fundamentare, Comisia Națională de Strategie și Prognoză precizează că „Speranța de viață la naștere în România este cu mult sub media UE, atât înceea ce privește bărbații (71,6 ani, față de 77,8), cât și în ceea ce privește femeile (78,7 ani, față de 83,3). Ratele mortalității legate de sistemul circulator și mortalitatea infantilă sunt deosebit de ridicate. Există o mare discrepanță între speranța de viață în condiții bune de sănătate estimată la naștere și speranța de viață, care arată că oamenii petrec o perioadă de viață îndelungată, în condiții de morbiditate și dizabilitate (13,0 ani pentru bărbați și 20,8 ani pentru femei). România are una dintre cele mai mari rate de decese potențial evitabile, prin asistență medicală și prevenție, care nu ar trebui sa aibă loc, în condițiile acordării unei asistențe medicale prompte și eficace”.

Documentul mai arată numărul de bolnavi cronici a crescut alarmant în ultimii ani: „dacă în anul 2014 erau înregistrati 2,6 milioane de bolnavi cronici, în anul 2017 cifra a ajuns aproape de 5,5 milioane, conform raportărilor Casei Naționale de Asigurări Sociale de Sănătate. Această situație conduce la blocarea capacității de intervenție și monitorizare medicală și prin efect imediat, la creșterea numărului de pacienți înscriși pe listele de așteptare. Este de reținut, că peste 50% din cazurile de mortalitate sunt generate de bolile cardiovasculare”.