Călin Georgescu, prima reacție la raportul american, privind anularea alegerilor din România: ”Mulțumim lui Dumnezeu pentru această rază de nădejde / Este firesc ca autoritățile statului și conducerea ilegitimă să aducă în fața publicului, prin desecretizare, toate documentele”
Călin Georgescu a reacționat după apariția raportului preliminar al Comisiei juridice din Camera Reprezentanților a Congresului SUA, care pune sub semnul întrebării anularea alegerilor prezidențiale din România. Fostul candidat la prezidențiale a declarat că raportul american reprezintă „o rază de nădejde” și a cerut desecretizarea tuturor documentelor naționale privind anularea alegerilor prezidențiale.
„Mulțumim lui Dumnezeu pentru această rază de nădejde. Doar credința, lacrimile și rugăciunea fierbinte au ținut milioane de români în picioare peste un an de zile.
În acest context, este firesc ca autoritățile statului și conducerea ilegitimă să aducă în fața publicului, prin desecretizare, toate documentele – toate – care au stat la baza deciziilor din 6 decembrie”, a spus Călin Georgescu la Realitatea Plus.
Călin Georgescu și Elena Lasconi ar fi urmat să se confrunte în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, însă scrutinul a fost anulat în decembrie 2024. Decizia a generat controverse majore, reacții politice puternice și acuzații privind influențe externe și nereguli în procesul electoral.
Fostul candidat la prezidențiale a mai spus că anularea alegerilor din 6 decembrie a degradat încrederea românilor în democrație.
„Am luat la cunoștință de raportul Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților a SUA privind anularea alegerilor din România, din 6 decembrie 2024.
Pentru poporul român, anularea alegerilor nu a fost văzută ca o suspiciune sau ca o aluzie, ci ca o realitate gravă, semnată și documentată în raportul oficial al SUA.
Anularea alegerilor în timp ce acestea erau în desfășurare a făcut ca milioane de români să simtă că dreptul lor fundamental, și anume votul, le-a fost luat, iar aceasta este o rană adâncă, care a zguduit practic echilibrul social și a slăbit încrederea românilor în democrație.
Acest moment cere măsură, discernământ și responsabilitate. Raportul nu deschide un drum al răzbunării sau al confruntării, pentru că dreptatea și biruința nu aparțin oamenilor, ci lui Dumnezeu”, a mai spus Georgescu.
Acuzații explozive într-un raport american: Comisia Europeană s-a implicat direct în alegerile din România prin măsuri de cenzură
Raport oficial al Comitetului pentru Justiție din Camera Reprezentanților SUA a arătat cum Comisia Europeană s-a implicat direct în alegerile din mai multe state europene, inclusiv România, prin presiuni asupra platformelor online și prin măsuri de cenzură a conținutului politic. Potrivit documentului publicat pe 3 februarie 2026, România este cazul în care Comisia Europeană ar fi aplicat cele mai agresive măsuri de control ale discursului online, în timpul alegerilor prezidențiale din 2024.
Raportul reamintește că, în decembrie 2024, CCR a anulat primul tur al alegerilor, câștigat de Călin Georgescu. Decizia s-a bazat pe informații furnizate de serviciile de informații, care au susținut că Rusia ar fi influențat campania acestuia prin TikTok.
Documentele interne ale TikTok, prezentate ulterior atât autorităților române, cât și Comisiei Europene, contrazic această versiune. Platforma a transmis că nu a găsit dovezi privind existența unei rețele coordonate de zeci de mii de conturi asociate campaniei lui Georgescu.
Presiuni asupra TikTok și eliminări de conținut
Raportul american arată că, înainte de alegerile din România, Comisia Europeană a cerut platformelor online să intensifice moderarea conținutului politic. Autoritățile române ar fi solicitat eliminarea unor materiale politice, inclusiv conținut critic la adresa partidelor de guvernare sau favorabil lui Călin Georgescu. TikTok a refuzat însă o parte dintre solicitări și a invocat libertatea de exprimare.
„Sisteme de răspuns rapid” activate înaintea alegerilor
Potrivit raportului, Comisia Europeană a activat așa-numitele „sisteme de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri importante. Aceste mecanisme permit verificatorilor de fapte aprobați de Comisie să trimită cereri prioritare de eliminare a conținutului online în perioadele electorale.
Raportul menționează că România nu este un caz izolat. Comisia Europeană ar fi folosit mecanisme similare și în Franța, Germania, Italia, Polonia și Republica Moldova. În aceste state, Bruxelles-ul ar fi cerut platformelor online să elimine sau să limiteze conținut politic considerat „problematic”, inclusiv postări ale unor candidați sau mesaje critice la adresa guvernelor.
Autorii raportului susțin că, deși măsurile au fost prezentate drept acțiuni împotriva dezinformării, ele au avut efecte directe asupra dezbaterii publice și asupra competiției electorale.
Comitetul pentru Justiție al Camerei Reprezentanților afirmă că, în ultimii ani, Comisia Europeană a exercitat presiuni constante asupra platformelor de socializare, inclusiv asupra conținutului politic din afara UE, cum ar fi SUA.
AUTORUL RECOMANDĂ