Codurile Penale, varianta Tudorel Toader. Cum arată abuzul în serviciu și conflictul de interese, față de OUG 13

Publicat: 06 04. 2017, 19:07
Actualizat: 08 06. 2018, 22:57

Potrivit proiectului de lege al Ministerului Justiției, intrat în posesia Mediafax, abuzul în serviciu este fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe a Guvernului sau a unei ordonanțe de urgență a Guvernului și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Pedeaspa pentru infracțiune este cuprinsă între 2 și 7 ani de închisoare și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică, adică la fel ca în Codul Penal actual.

În ceea ce privește conflictul de interese, acesta este definit, potrivit documentului, ca fiind fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei deczii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentu o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, ori pentru o altă persoană cu care, în ultimii cinci ani, s-a aflat în raporturi de muncă ori specifice raporturilor dintre profesioniști (așa cum sunt reglementate în Codul Civil). Pedeapsa ajunge până la cinci ani de închisoare, ca și în versiunea actuală a Codului Penal.

În proiect se prevede că în aplicarea legii penale mai favorabile nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive.

Modificări au fost aduse și în ceea ce privește confiscarea specială. Instanța va avea în vedere bunurile dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de cinci ani înainte și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la trimiterea în judecată. De asemenea, proiectul prevede o raportare la veniturile legale ale persoanei. Confiscarea extinsă se poate dispune doar asupra bunurilor dobândite începând cu data de 22 aprilie 2012, inclusiv, mai arată documentul.

În privința măsurilor asigurătorii, potrivit proiectului de lege, procurorul are obligația de a lua aceste măsuri pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor ce pot face obiectul confiscării speciale sau a confiscării extinse.