Cristian Andrei
18.10.2013
Politică

Cum a ajuns Ponta la putere. Gazele de șist, unul din capetele de acuzare în moțiunea de cenzură în urma căreia guvernul Ungureanu a fost demis în aprilie 2012

Cum a ajuns Ponta la putere. Gazele de șist, unul din capetele de acuzare în moțiunea de cenzură în urma căreia guvernul Ungureanu a fost demis în aprilie 2012
Victor Ponta și parlamentarii USL acuzau guvernul Ungureanu, în moțiunea de cenzură depusă în aprilie 2012, că a aprobat acorduri petroliere cu o singură companie - Chevron și nu a fost capabil să privatizeze Cupru Min. După succesul moțiunii de cenzură, pe 7 mai 2012, Victor Ponta ajungea premier, funcție pe care o deține până în prezent.

Victor Ponta și parlamentarii USL acuzau guvernul Ungureanu, în moțiunea de cenzură depusă în aprilie 2012, că a aprobat acorduri privind gazele de șist o singură companie – Chevron și nu a fost capabil să privatizeze Cupru Min. După succesul moțiunii de cenzură, pe 7 mai 2012, Victor Ponta ajungea premier, funcție pe care o deține până în prezent.

În moțiunea de cenzură cu care a dărâmat guvernul Ungureanu, Ponta și parlamentarii USL reproșau puterii de atunci că a încheiat contracte doar cu compania americană Chevron, deși „mai existau și alte companii care ar fi dorit să încheie astfel de acorduri cu autoritățile române”.

„Compania americană Chevron a primit dreptul de a explora și exploata gazele de șist pe trei perimetre, toate aflându-se în judetul Constanța, în suprafață totală de aproximativ 300.000 de hectare. Cele trei perimetre se află în zonele Vama Veche, Adamclisi și Costinești. Chevron mai deține licențe de explorare și exploatare și în zona Bârladului. De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de șist, în condițiile în care nu existau studii și nici cadrul legislativ specific care să reglementeze condițiile tehnice de explorare-exploatare care să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?”, critica la momentul respective conducerea USL guvernul Ungureanu.

Între timp, în privința gazelor de șist poziția premierului Ponta s-a schimbat, în discursurile sale apărând des sintagme precum „independența energetică” și „scăderea facturii la gaze”.

Mai mult, pe vremea când se afla în opoziție, președintele PSD, Victor Ponta, se pronunța pentru consultarea locuitorilor din Bârlad și litoral, zone în care urmau să aibă loc explorări pentru gazele de șist.

La un an și jumătate după preluarea puterii, atât Victor Ponta, dar și Crin Antonescu nu sunt de acord cu organizarea unor referendumuri pentru proiectele de exploare a gazelor de șist sau pentru proiectul minier de la Roșia Montană.

Opoziția USL ataca Guvernul Ungureanu criticând faptul că acesta nu a fost transparent în privința proiectelor legate de gazele de șist.

Privatizarea Cupru Min, care nu este realizată nici la această oră, și reprezintă unul dintre obiectivele noului ministru al Economiei, Andrei Gerea. În aprilie 2012, eșecul privatizării Cupru Min reprezenta un alt cap de acuzare la adresa guvernului Ungureanu.

„Eșecul vânzării Cupru Min SA nu exonerează cu nimic Guvernul de erorile comise în procesul de privatizare, ci, dimpotrivă, este încă o dovadă a iresponsabilității cu care executivul abordează chestiunea privatizării resurselor solului românesc”, susțineau Victor Ponta și cei din USL în moțiunea de cenzură.

 

Inchide