Fără precedent în România: actori folosiți pentru kompromat politic. Cazul pozelor regizate cu Nicușor Dan, Coldea și Ponta, publicate de Elena Lasconi aduce aminte de un al caz celebru internațional

Fără precedent în România. Mai mulți actori au fost folosiți pentru operațiuni de kompromat politic. În urmă cu aproape un an, Elena Lasconi avea să publice în spațiul online informații și imagini în care Nicușor Dan, actualul președinte al României, candidat în perioada respectivă, s-ar fi aflat în prezența lui Victor Ponta și a lui Florian Coldea. Imaginile au făcut turul televiziunilor și al spațiului online, fiind intens dezbătute de public, jurnaliști și experți. Tot atunci, DIICOT a fost sesizat de Victor Ponta.

La data de 1 mai 2025, Elena Lasconi, fostă candidată la alegerile prezidențiale, avea să propage în spațiul public o serie de imagini în care Nicușor Dan, actualul șef de stat, ar fi fost surprins alături de Florian Coldea și Victor Ponta. La momentul acela, aflat în plină desfășurare electorală, președintele României denunțase o campanie mincinoasă îndreptată la persoana sa. GÂNDUL descoperise, atunci, că locația din imagini se afla în comuna Tunari, Ilfov, și se numește Vila 13. Mai multe detalii pot fi consultate AICI.

Surprizele nu încetează să apară. În spațiul public a apărut informația potrivit căreia un bărbat, care a lucrat la campania electorală a lui Nicușor Dan, este implicat în trucarea acestor imagini. La această punere în scenă au luat parte actori care i-au jucat pe Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta. Vezi AICI cine este unul dintre bărbații aflați în spatele fotografiilor falsificate.

Comparație cu celebrul caz „Sukarno”

Cazul nu este singular, în schimb. O situație similară a mai existat în istoria politicii recente. Este vorba despre un caz din anii ’50, fiind implicat președintele indonezian Sukarno (sau Suharto, în unele scrieri). Vladimir Volkov, specialist franco-rus, menționa în lucrarea sa „Tratat de dezinformare” cum lui Sukarno i-au fost fabricate „probe”, potrivit Inpolitics.ro.

Atunci, s-a decis fabricarea „probei” cu un videoclip cu scene deocheate în care un actor, care aproape era precum o „sosie” a lui Sukarno, întreținea relații intime cu una sau mai multe tinere. La vremea respectivă, au fost luate în vedere detalii tehnice avansate. Printre acestea se numără folosirea unei măști de latex cu scopul de a realiza trăsăturile liderului. Masca era purtată de actor. De altfel, bărbatul avea o constituție fizică foarte apropiată de cea a liderului indonezian.

Care a fost scopul videoclipului?

Fabricarea acestui videoclip a avut un scop precis. Și anume, urma să fie utilizat pentru șantaj. Prin publicarea lui și accesarea de către alți cetățeni a acelui material cu caracter compromițător se dorea, de fapt, să se arate o altă presupusă „latură” a președintelui. Pentru că poporul indonezian era majoritar musulman, se dorea, practic, să se dizolve aura de „tată al națiunii”. Totuși, operațiunea de kompromat politic a eșuat. Rezultatul nu a fost, însă, suficient de convingător.

Temerea a venit din partea Serviciilor de Informații. Dacă videoclipul ar fi fost realizat cu atenție și s-ar fi descoperit că era fals, atunci credibilitatea SUA în regiune ar fi fost compromisă. Când președintele indonezian a aflat de imaginile compromițătoare, a cerut CIA să îi fie puse la dispoziție.

Operațiunea de kompromat politic în România: Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta

Un specialist a adus în atenție motivul pentru care s-a recurs în România la o astfel de operațiune de kompromat politic. Filmarea a fost realizată cu actori reali, iar fizionomiile au fost alterate digital. Dar care ar fi motivul, de fapt? Potrivit specialistului consultat de Inpolitics, există câteva motive, și anume:

• Rezultatele par a fi mai convingătoare;
• Elementele false pot fi mai greu de detectat;
• Rezultatul este mai credibil, spre deosebire de o fotografie generată 100% cu Inteligența Artificială.

O imagine 100% reală conține elemente precum: umbre, texturi ale pielii, fire de păr, lumină naturală, cute ale hainelor etc. La momentul actual, A.I. poate să reproducă astfel de elemente. Totuși, deși poate să ofere un rezultat fotorealist, pot fi observate și mici inconsecvențe. De exemplu, pielea poate avea o textură mai „plastică”, spre deosebire de realitate. Ori, reflexiile nu corespund. Totuși, în cazul de față, când chipul este prelucrat pe o imagine reală, celelalte elemente rămân neschimbate.

De ce Nicușor Dan ar putea fi „marele beneficiar” în urma scandalului electoral?

Odată cu apariția acestor imagini în spațiul public, a izbucnit un scandal electoral. În primă instanță, președintele României, care la vremea respectivă candida pentru această funcție, a părut a fi victima. Sursa citată susține că lucrurile ar fi putea să aibă o altă alură, de fapt. Și anume că șeful statului ar fi putut fi „marele beneficiar” în urma scandalului, „prin victimizare, și nu perdant”.

„Faptul că cei implicați în fraudă sunt oameni care au lucrat pentru campania lui Nicușor și apropiați de Ana Maria Geană, adusă de actualul președinte la Cotroceni drept consilier prezidențial și colaboratoare a lui încă de pe vremea când era primar general, ar putea susține un asemenea scenariu”, arată Inpolitics.ro.

În anul 2014, Ana Maria Geană a fost, timp de 8 luni, intern la Administrația Prezidențială (social media).

Autorul recomandă:

• Surprize de la DIICOT. Un bărbat care lucra la campania electorală a lui Nicușor Dan, implicat în falsificarea celebrelor poze ale președintelui cu Coldea și Ponta, publicate de Lasconi, susțin procurorii
• Presupusa întâlnire dintre Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea a fost o punere în scenă. Cine a comandat operațiunea și cine sunt personajele