Fostul ministru al Sănătății îi acuză pe Bolojan și pe Țoiu de „trădare” după discuția secretă cu oficialii europeni despre „amendamentul Fritz”

Publicat: 03 09. 2026, 23:22
Actualizat: 03 09. 2026, 23:33

Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății, lansează acuzații dure, într-o postare pe Facebook, la adresa premierului demis, Ilie Bolojan, și a ministrului interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, după discuția cu Comisia Europeană despre „amendamentul Fritz”, din legea privind Agenția Națională de Integritate (ANI), cu o miză de 770 de milioane de euro din PNRR.

Rogobete condamnă faptul că cei doi oficiali au solicitat, în secret, Comisiei Europene urgentarea verificării conformității noii legi privind Agenția Națională de Integritate (ANI) cu principiile dreptului european.

 Loading ...

Amintim că, „amendamentul Fritz” a fost contestat de două grupuri din Parlamentul European, care au solicitat Ursulei von der Leyen tăierea banilor din PNRR, alocați României. Potrivit lui Rogobete, acțiunile lui Bolojan și ale lui Țoiu ar fi avut drept scop sancționarea României, pentru a-i salva mandatul lui Dominic Fritz, ca primar al Timișoarei. Fostul ministru al Sănătății califică un astfel de gest ca fiind un act de „trădare”.

„Trădarea” – art. 394 Cod penal.
Este trădare fapta unui cetățean român de a intra în legătură cu „o putere sau cu o organizație străină ori cu agenți ai acestora”, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea ori independența statului, prin:
* subminarea economică, politică sau a capacității de apărare a statului”, afirmă Alexandru Rogobete.

„Pentru ce a fost nevoie de presiunea politică”

Totodată, Alexandru Rogobete susține că gestul lui Ilie Bolojan și a Oanei Țoiu, de a urgenta procedura de verificare a noii legi ANI, a fost și un act de „presiune politică” asupra Comisiei. El susține că solicitarea grupului europarlamentar Renew a fost semnată, inclusiv, și de membrii USR.
„Președinta Comisiei Europene a spus deja public că legea integrității va fi evaluată în cadrul Cererii de plată nr. 6 când o să fie depusă de Guvern!
Atunci pentru ce a fost nevoie de presiunea politică?
De ce a fost nevoie ca liderii Renew (USR) să îi scrie separat președintei Comisiei Europene și să ceară ca aproximativ 770 de milioane de euro destinați României să poată fi blocați?
Și de ce a fost nevoie, ulterior, de un demers politic în Comisia LIBE privind statul de drept din România?”, întreabă indignat Rogobete.

„Nu poți să ceri blocarea a 770 de milioane de euro”

Fostul ministu al Sănătății subliniază că există o procedură oficială pe care Comisia Europeană o urmează în ceea ce privește verificarea legii ANI, așadar nu era nevoie de „presiune politică”.
„Una este procedura tehnică prin care Comisia verifică un jalon PNRR.
Alta este presiunea politică exercitată pentru blocarea banilor României.
Nu poți să ceri blocarea a 770 de milioane de euro și apoi să le explici românilor că, de fapt, ai vrut doar „să grăbești verificarea”. „, mai adaugă Rogobete.
Acesta face apel la instituțiile statului pentru a verifica detaliile discuției dintre Bolojan, Țoiu și oficialii europeni.
„Aici cred că instituțiile competente ale statului trebuie să stabilească exact ce s-a întâmplat: cine a discutat, cu cine, ce a solicitat și în numele cui”, spune Rogobete.

Liderii grupurilor PPE și Renew i-au cerut Ursulei von der Leyen să blocheze cele 770 de milioane de euro din PNRR

Cel mai important grup politic european, cel al Partidului Popular (PPE) și liberalii de la Renew Europe i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să rețină 770 de milioane de euro din fondurile UE destinate României din PNRR, din cauza încălcărilor statului de drept, potrivit Politico.

În scrisoarea trimisă la data de 24 august, președintele PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew, Valérie Hayer, îi cer Ursulei von der Leyen „să clarifice fără echivoc” că fondurile, parte a PNRR, nu vor fi eliberate decât dacă Bucureștiul renunță la planurile de modificare a legii care va duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Frtiz.