Într-un atac la adresa lui Ilie Bolojan, Rareș Bogdan scapă porumbelul: situația se înrăutățește, urmează noi taxe!

Europarlamentarul Rareș Bogdan a dezvăluit că a aflat că ar putea urma „noi taxe”, în contextul în care situația economică se înrăutățește. Fostul lider liberal a lansat scenariul în contextul unui atac dur la adresa premierului demis Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a împins România spre un „dezastru economic”.

„Culmea culmilor este că aud în medii economice o poveste halucinantă. Că deoarece situația se înrăutățește, probabil urmează noi taxe. Poftim??

Da, avem o presiune a cifrelor: deficitul bugetar continuă să crească, piețele financiare ne omoară cu dobânzile, sabia agențiilor de rating și a Comisiei Europene pentru consolidare fiscală este uriașă.
Deci suntem din nou în filmul unde trebuie măsuri dure pe termen scurt, ca să ai un fel de provizion?
Eroare!!”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook.

Rareș Bogdan îl atacă frontal pe Ilie Bolojan și îi reproșează că a ales austeritatea și majorarea taxelor în detrimentul reformelor structurale. Europarlamentarul compară strategia Guvernului cu politici economice eșuate în alte state și susține că România ar fi putut reduce deficitul prin tăierea risipei, digitalizarea administrației și stimularea investițiilor și a mediului privat. Liberalul îi reproșează premierului Ilie Bolojan că a ales „o rețetă toxică” în locul reformelor structurale.

„Vrei să ne duci în junk?”, scrie Rareș Bogdan.

„Dezastrul economic marca Bolojan putea fi evitat”

Rareș Bogdan arată că, după ce efectele măsurilor fiscale au avut un impact dur asupra mediului de afaceri, sunt din ce în ce mai mulți antreprenori, foști susținători ai lui Bolojan, care vor deja să plece din țară.

„Aud români care vor să plece din țară, sătui. Unii sunt chiar antreprenori care, atunci când tu, Ilie, anunțai reforma statului, spuneau, exact ca modelul lor cultural, că austeritatea este o soluție pentru scăderea deficitului. Nu pricep cum i-ai vrăjit așa. Ei, acum nu mai sunt convinși. Sunt aproape învinși de propria naivitate. Dacă-i pui paiete unei maimuțe nu înseamnă că e Stiglitz.

Îți arăt ceva, Ilie: 3 țări care au refuzat logica taxelor mari și au ales relaxarea fiscală, au tăiat risipa și au redus deficitul prin creștere economică. Irlanda (la datorie publică peste 100% din PIB și deficit de aproape 9%, a redus imbozitul pe profit, a relaxat taxarea muncii, a tăiat cheltuielile inutile. Economia a explodat), SUA lui Reagan (a tăiat masiv taxe, și chiar dacă la început încasările contabile au căzut, a urmat cea mai lungă perioadă de creștere), Estonia (cotă unică mică, zero impozit pe profitul reinvestit, digitalizare, desființarea agențiilor inutile, iar țara a devenit o forță regională)”, spune Rareș Bogdan.

Rareș Bogdan îl acuză pe Bolojan că austeritatea a împins România în prăpastie

Europarlamentarul citează economiști laureați ai premiului Nobel care au demonstrat că austeritatea împinge, de fapt, țările într-un cerc vicios al sărăciei și al dependenței de finanțări externe.

„Niște tipi geniali, laureați Nobel, sunt critici duri ai austerității. Lângă Joseph Stiglitz, care demonstrează că tăierile și taxele prăbușesc cererea de piață, l-aș aminti pe Paul Krugman, care zice că a reduce cheltuielile statului în timpul crizei e ca și când ai lua sânge de la un anemic. Dar citatul meu preferat este din Mark Blyth, dascăl la Brown: „Nu poți ca o țară întreagă să strângă cureaua în același timp, pentru că cheltuielile mele sunt veniturile tale. Dacă eu nu mai cheltui, tu dai faliment.”

O minimă decență te-ar fi obligat, Ilie, să întrebi niște economiști reali, nu servili sau îmbătrâniți în rele, dacă cineva, de pe această planetă, a trecut prin situația României. More or less… Că pe hârtie, matematica e simplă: crești birurile, ai mai mulți bani. Însă este o scurtătură a leneșilor și riscă să blocheze definitiv motorul. Istoria (chiar recentă) arată că austeritatea fiscală pe spatele privatului și a cetățeanului duce în prăpastie”, adaugă Rareș Bogdan.

Rețeta toxică a măsurilor fiscale trage economia în jos

Rareș Bogdan dă, în continuare, 5 exemple de manual: Grecia a fost distrusă de austeritatea care a prăbușit PIB-ul cu 25%. Franța lui Hollande a provocat un exod masiv de capital, prin suprataxare. Italia lui Monti a ucis creșterea ecoomică prin taxe. Și mai avem Argentina și Venezuela, de unde putea învăța că a trata mediul privat ca pe un sac fără fund pentru a finanța un aparat birocratic uriaș generează hiperfinflație, sărăcie, colaps.

„Ai promis reforma statului, dar modelul aplicat e o rețetă toxică. TVA crescut a scumpit alimentele de bază și medicamentele, taxarea pensiilor a luat de la bătrâni, creșterea accizelor și a taxelor pe imobile a lovit direct în buzunar.

Existau – și încă există!! –alternative reale pentru scăderea deficitului, fără a distruge economia: tăierea instituțiilor parazitare, a sinecurilor, a achizițiilor publice umflate, compasarea instituțiilor cu atribuții similare, combaterea evaziunii fiscale record la încasarea TVA și prinderea marilor evaziuniști (Portul Constanța, vămile). Finanțarea investițiilor mari, sparte în loturi, din bani europeni, cu condiții pentru IMM-uri românești – există un întreg capitol al UE, dar trebuie citit mai mult decât titlul, digitalizarea pe bune a ANAF”, acuză europarlamentarul.

„De ce seamănă Argentina cu România?”

Cazul Argentina arată ce se întâmplă când crești taxele înainte de a opri risipa statului. Rareș Bogdan explică de ce, în opinia sa, acest scenariu se aplică României.

„Culmea culmilor este că aud în medii economice o poveste halucinantă. Că deoarece situația se înrăutățește, probabil urmează noi taxe. Poftim??

Da, avem o presiune a cifrelor: deficitul bugetar continuă să crească, piețele financiare ne omoară cu dobânzile, sabia agențiilor de rating și a Comisiei Europene pentru consolidare fiscală este uriașă. Deci suntem din nou în filmul unde trebuie măsuri dure pe termen scurt, ca să ai un fel de provizion?
Eroare!!”, adaugă europarlamentarul.

El arată că Bolojan putea discuta la Comisia Europeană legat de faptul că nu poate reduce deficitul acum, dacă promitea că desființează instituțiile-sinecuri, instituțiile care se suprapun și unde angajații plimbă hârtii, cheltuielile nejustificate. Varianta ar fi fost: relaxare fiscală, ca oamenii să angajeze/producă, relaxarea taxării muncii,  facilități noilor firmelor. Europarlamentarul a precizat că există mecanisme care permit unei țări să aibă un deficit mai mare dacă acei bani se duc în cofinanțări de proiecte europene și investiții productive, nu pe consumul aparatului de stat.