Klaus Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș candidat la funcția de premier. Decretul, publicat în Monitorul Oficial. Ce urmează

Publicat: 11 10. 2021, 18:19
Actualizat: 13 10. 2021, 10:32

This browser does not support the video element.

Președintele Klaus Iohannis a decis să îl desemneze pentru funcția de candidat la funcția de prim-ministru pe Dacian Cioloș, liderul USR, a anunțat șeful statului, luni, după consultările de la Cotroceni. Președintele USR a fost singura propunere fermă de premier făcută de partidele și formațiunile cu care a discutat luni.

„Am avut astăzi consultări cu formațiunile parlamentare, după ce Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură. În toate discuțiile am reiterat importanța unor chestiuni care trebuie rezolvate indiferent cine guvernează”, a spus șeful statului după ce a discutat, luni, cu reprezentanții PNL, PSD, USR, AUR, UDMR și ai minorităților naționale, după ce Guvernul Cîțu a fost demis marțea trecută de Parlament.

Argumentele președintelui

Șeful statului a declarat că este extrem de important să se gestioneze bine situația pandemică. „Este foarte important să se gestioneze creșterea prețurilor la energie și să se ia măsuri pentru ca celelalte prețuri să nu crească la un nivel insuportabil pentru populație. Este foarte important să beneficiem de sumele mari de care poate să dispună România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și să nu dăm cu piciorul la această oportunitate”, a spus Klaus Iohannis.

De asemenea, șeful statului a spus că a reiterat importanța pregătirilor pentru perioada de iarnă și a subliniat că acestea sunt chestiunile cu adevărat importante pentru români și nu certurile politice între diferiți actori.

„Formațiunile politice au venit cu diferite abordări, cu diferite propuneri, așa cum reprezentanții acestor formațiuni le-au prezentat și opiniei publice. Din toate aceste propuneri, eu am reținut una, pe care o voi și pune în practică, și anume am decis să desemnez pentru poziția de candidat la funcția de Prim-ministru pe domnul Dacian Cioloș”, a spus șeful statului.

Ulterior, Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului a semnat decretul privind desemnarea lui Dacian Julien Cioloș în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi listei noului Guvern, potrivit art. 103 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Decretul a fost publicat luni seara în Monitorul Oficial nr. 970, Partea I.

Prima reacție a premierului propus

„Președintele Klaus Iohannis mi-a cerut în această seară să formez un nou guvern. Este o onoare și o mare responsabilitate pentru care suntem pregătiți, așa cum am și anunțat încă de la plecarea USR din guvern. Suntem gata să ne asumăm responsabilitatea guvernării și să pornim negocierile cu celelalte partide. Obiectivul nostru este să scoatem România din criză și pentru asta e nevoie de multă responsabilitate din partea tuturor forțelor politice”, a scris Dacian Cioloș, pe contul de Facebook.

Liderul USR a anunțat că va avea loc o ședință de Birou Național pentru stabilirea echipei de negocieri și a mandatului de a forma cât mai rapid un guvern. „Liniile principale sunt gestionarea pandemiei, explozia prețurilor la energie și reformele din PNRR”, a precizat premierul propus.

„USR este pregătit să își asume responsabilitatea guvernării și să inițieze imediat negocieri cu PNL și UDMR pentru un guvern care să scoată România din criză”, aiu anunțat reprezentanții formațiunii, pe Facebook.

„USR susține în continuare că cea mai bună soluție pentru România astăzi este un guvern USR-PNL-UDMR cu un nou prim-ministru și cu un program de guvernare, care să fie respectat de partenerii de coaliție”, este mesajul publicat pe Facebook.

Propunerile cu care USR a mers astăzi la consultări, aici:

Propuneri USR by Gandul.info on Scribd

Care este procedura în continuare

Conform Art. 85 din Constituție, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, conform art. 103 din Constituție, se face în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, se prevede în legea fundamentală.

După această etapă, conform Regulamentului comun, se aplică procedura privind acordarea încrederii pentru un nou guvern:

Art. 87

Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputaţi şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.

Art. 88

(1) Birourile permanente, în condiţiile art. 15, stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.

(2) Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru.

(3) În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaţilor şi senatorilor.

(4) Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.

În cazul favorabil, confor, art. 92, „Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului”.

Dacă nu, se reia procedura iar președintele poate desemna un nou premier.

În cazul în care eșuează în votarea unui nou Executiv, președintele poate demara procedura de dizolvare a Legislativului, urmată implicit de alegeri anticipate.

Confort art. 89 din Constituție, „ După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, se arată în Constituție.

Potrivit art 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) – până la validarea alegerilor general – şi (2) – cand e demis prin retragerea încrederii –  îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

La articolul 63, legea fundamentală prevede procedura pentru alegeri anticipate:

ARTICOLUL 63 Durata mandatului

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.