VIDEO: Klaus Iohannis, la Baku: Coridorul Sudic de Gaze şi-a demonstrat, dincolo de orice dubiu importanţa strategică pentru securitatea energetică a Europei

Publicat: 03 02. 2023, 12:29
Actualizat: 03 02. 2023, 12:56

This browser does not support the video element.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, în cadrul deschiderii oficiale a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, că Coridorul Sudic de Gaze şi-a demonstrat, dincolo de orice dubiu, în cei doi ani de când este operaţional, importanţa strategică pentru securitatea energetică a Europei iar România a oferit garanţia angajamentului său neîntrerupt de a fi parte a eforturilor menite să dezvolte şi să extindă Coridorul către noi pieţe în Europa Centrală şi de Sud-Est. 

„În primul rând, vă mulţumesc pentru oportunitatea de a mă adresa dumneavoastră în această prestigioasă întâlnire anuală dedicată Coridorului Sudic de Gaze. Sunt încântat şi onorat să fiu astăzi alături de dumneavoastră. Aceasta este deja a şasea participare a României şi aş dori să îi mulţumesc în particular Preşedintelui Ilham Aliyev pentru invitaţie si pentru găzduirea noastră la Baku”, a spus preşedintele în discurs.

Şeful statului a artat că Coridorul Sudic de Gaze şi-a demonstrat, dincolo de orice dubiu, în cei doi ani de când este operaţional, importanţa strategică pentru securitatea energetică a Europei. Trebuie să îi salutăm în mod particular pe toţi cei care au dat dovadă de viziune, voinţă politică şi hotărâre pentru a face din acest Coridor o realitate.

„Acest Coridor devine cu atât mai important acum, când războiul de agresiune al Rusiei  împotriva Ucrainei a schimbat în mod drastic contextul geopolitic, în special atunci când ne referim la securitate energetică. În acest context, Uniunea Europeană şi Statele Membre au întreprins paşi decisivi pentru a reduce substanţial dependenţa de gaz provenit din surse nesigure, deoarece acesta vine cu un cost geopolitic mult prea mare. Această orientare strategică în favoarea unor parteneri de încredere, cum este cazul Azerbaidjanului, a fost de mult timp susţinută de către România. Iar noi ne-am bucurat de beneficiile Parteneriatului Strategic dintre România şi Azerbaidjan de la momentul lansării acestuia în 2009”, a spus şeful statului, citat de News.ro.

Preşedintele a menţionat că „răspunsurile la întrebările Europei în materie de energie necesită solidaritate, cooperare regională şi o diversificare a surselor şi rutelor de transport”. „Acestea sunt principii cheie care sunt înglobate în proiecte precum Coridorul Sudic de Gaze”, a mai spus Iohannis.

„Cu toţi am avut de înfruntat provocări energetice fără precedent în 2022: deficit de gaz sau lipsa unor surse de gaz la un preţ accesibil, fluctuaţii ale preţului, turbulenţe în piaţă. Aceste provocări au necesitat politici complexe şi schimbări de reglementări. Gazul din Azerbaidjan, livrat prin Coridorul Sudic, a venit ca o plasă de siguranţă pentru multe state din regiune. Asigurările date de Azerbaidjan, în mod personal de către Preşedintele Aliyev, în ceea ce priveşte disponibilitatea gazului caspic pentru piaţa europeană, au oferit o atât de necesară stabilitate şi predictabilitate într-o perioadă critică pentru pieţe. Încheierea Memorandumului de Înţelegere asupra Parteneriatului Strategic în domeniul energiei, semnat de către Uniunea Europeană şi Azerbaidjan în iulie 2022, deschide calea pentru consacrarea suplimentară a rolului Coridorului Sudic  ca element esenţial în strategia de diversificare a UE. De la bun început, România a recunoscut contribuţia importantă pe care Azerbaidjanul şi Coridorul Sudic de Gaze o au în acoperirea nevoilor energetice ale Europei”, a afirmat preşedintele României.

Şeful statului a apreciat că „România a oferit garanţia angajamentului său neîntrerupt de a fi parte a eforturilor menite să dezvolte şi să extindă Coridorul către noi pieţe în Europa Centrală şi de Sud-Est. Rămânem puternic interesaţi în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul nostru naţional aflat în creştere”.

„Rămânem puternic interesaţi în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic”

„În ultimii ani, ţara mea a făcut investiţii substanţiale în dezvoltarea capacităţii de transport a gazului, dar şi în conectivitatea cu ţările vecine. În primul rând, am construit o infrastructură nouă de transport de-a lungul României – conducta de gaz BRUA – şi am finalizat extinderea interconectorilor cu Bulgaria şi Ungaria. În al doilea rând, compania română Transgaz şi-a unit forţele cu operatorii sistemelor de transmisie de gaz din Grecia, Bulgaria şi Ungaria, pentru a dezvolta Coridorul Vertical. Memorandumul de Înţelegere actualizat şi semnat de cele patru companii în decembrie 2022 va permite un flux de gaze bidirecţional între sudul şi centrul Europei, prin România, îmbunătăţind securitatea furnizării în toată regiunea. În al treilea rând, începând din ianuarie 2022 şi ca urmare a investiţiilor făcute de operatorul român de furnizare a gazului, conducta de gaz Trans-Balkan poate opera în regim de flux invers. Acest lucru oferă o alternativă pentru lanţul de furnizare a volumelor de gaze din Azerbaidjan, prin Turcia, Bulgaria şi România, dar şi mai departe pentru pieţe în aval. Iar în al patrulea rând, aş dori să subliniez aici un proiect important pentru România, care are o semnificaţie strategică pentru vecinul nostru, Republica Moldova: conducta de gaz care conectează reţeaua românească de gaz cu capitala Chişinău a fost dată în folosinţă în octombrie 2021 şi este acum pe deplin funcţională. Conducta poate transporta suficient gaz pentru a acoperi consumul anual al Republicii Moldova pe malul drept”, a spus Klaus Iohannis.

El a arătat că, în concluzie, toate aceste eforturi susţinute şi investiţii solide făcute de România oferă opţiuni solide pentru extinderea Coridorului Sudic de Gaze către noi pieţe în Europa Centrală şi de Sud-Est, iar aceasta este o situaţie reciproc avantajoasă: geografia exporturilor de gaz din Azerbaidjan se diversifică, în timp ce securitatea energetică a Europei este întărită.

Klaus Iohannis a menţionat că „gazul natural rămâne un element critic complementar în sprijinul procesului de decarbonizare. În cadrul Uniunii Europene, România a militat activ pentru includerea gazului natural şi a energiei nucleare în taxonomia verde, ca tehnologii esenţiale în procesul de tranziţie spre o economie fără carbon”.

„Din acest motiv, noi vedem o utilizare predictibilă şi pe termen lung a gazului natural în economia UE. România este în momentul de faţă un producător important de hidrocarburi în Europa, un rol pe care intenţionăm să îl dezvoltăm cu rezervele de gaz deja descoperite în Marea Neagră. În plus, volume adiţionale substanţiale vor deveni disponibile în 2026-2027. România va putea să contribuie în continuare la securitatea energetică şi rezilienţa din Europa. Astfel, angajamentul nostru de a promova cooperarea energetică în regiune este puternic, atât prin capitalizarea potenţialului disponibil pentru producţia de energie, cât şi prin infrastructura transfrontalieră de transport a energiei. Un exemplu important în această privinţă este Acordul de Parteneriat Strategic în domeniul dezvoltării şi furnizării energiei verzi între Guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria, semnat în timpul vizitei Preşedintelui Aliyev la Bucureşti, la 17 decembrie 2022. Prin acest Acord, vom dezvolta un cablu submarin pentru energie electrică verde la Marea Neagră, oferind o contribuţie valoroasă pentru o securitate energetică europeană mai puternică. cest Parteneriat Strategic este totodată în concordanţă cu planul REPowerEU şi va consolida creşterea economică, securitatea, rezilienţa şi acţiunile climatice pentru Europa şi pentru partenerii noştri”, a afirmat preşedintele.

Potrivit şefului statului, cooperarea energetică între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Azerbaidjan, pe de altă parte, are o prioritate strategică şi, mai mult decât atât, este cerută de logica pieţei.

„Daţi-mi voie să vă reasigur de angajamentul solid şi continuu al ţării mele pentru cooperarea regională, ca modalitate de a găsi soluţii sustenabile la provocări comune, în mod particular pentru securitatea noastră energetică comună”, a spus Klaus Iohannis în final.