Legea care conferă „imunitate” avocaților, adoptată de Camera Deputaților

Publicat: 18 10. 2016, 17:27
Actualizat: 31 10. 2016, 14:57

Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, ai cărui inițiatori sunt 29 de deputați și senatori de la PSD, PNL, UDMR, ALDE, a fost adoptat, de Senat, în luna iunie 2015, după care a fost înregistrat la Camera Deputaților pentru dezbatere, fiind trimis de cinci ori la Comisia juridică, de disciplină și imunități pentru raport.

Potrivit raportului final, Comisia juridică a eliminat articolul care interzicea avocaților să fie lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

Totodată, excepția potrivit căreia, totuși, avocaților le puteau fi ridicate sau confiscate înscrisuri, ” în situația în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracțiuni în exercitarea activităților specifice profesiei”, a fost eliminată în plen la inițiativa deputatului UDMR, Mate Andras Levente.

Astfel, potrivit actului normativ, în forma adoptată de Camera Deputaților, avocaților nu le pot fi ridicate sau confiscate ”înscrisurile care conțin comunicări între client și avocatul său și înscrisurile care conțin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client”.

O altă prevedere a legii statuează că ”raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute în art. 139 ali. (2) din Codul de procedură penală”.

Articolul 139 alin. (2) din Codul de procedură penală prevede că ”supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracțiunilor contra securității naționale prevăzute de Codul penal și de legi speciale, precum și în cazul infracțiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de șantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracțiunilor de corupție și al infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracțiunilor care se săvârșesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicații electronice ori în cazul altor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”.

De asemenea, potrivit proiectului de modificare, avocații sunt exceptați de la denunțarea infracțiunilor ”despre care iau la cunoștință în exercitarea profesiei”, cu excepția celor de ”omor, ucidere din culpă sau altă infracțiune care a avut ca urmare moartea unei persoane; genocid, infracțiuni contra umanității sau infracțiuni de război contra persoanelor și cele prevăzute de art. 32-38 din legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului”.

Proiectul de modificare a Legii avocaturii a fost criticat de ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, dar și de Guvern, de DNA și CSM, pe motiv că ar duce la o formă de imunitate pentru avocați și un ”statut de impunitate fără echivalent”. Totodată, ministrul Justiției, Raluca Prună, critica, în luna mai, acest proiect, declarând că nu este posibil ca o profesie liberală să se bucure de imunitate absolută în fața legii și că acest lucru este ceva „nemaiîntâlnit în Uniunea Europeană”.

„Cred că nu putem face din niciun fel de profesie liberală, fie și din profesia liberală a avocaților, o profesie care se bucură de o imunitate absolută; este ceva nemaiîntâlnit, în Uniunea Europeană cel puțin”, afirma Prună, la acel moment.

Proiectul de lege merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.