Olguța Vasilescu crede că PSD ar reuși să obțină voturile pentru un Guvern minoritar: Nu avem legislația pusă la punct pentru anticipate

Vicepreședintele PSD Lia Olguța Vasilescu spune că social-democrații ar putea obține voturile necesare pentru a investi un guvern minoritar. Legat de scenariul alegerilor anticipate, ea a precizat că România nu are legislația pusă la punct pentru a le organiza, a spus social-democrata la Realitatea TV.

Edilul Craiovei a precizat că PSD își dorește în continuare fotoliul de premier, pentru că astfel rămâne consecvent demersului început prin moțiunea de cenzură.

„PSD vrea să dea jos acest guvern”

„Eu cred că dacă s-ar da mandatul PSD-ului ca să formeze un guvern minoritar, ar reuși să obțină voturile (…) PSD-ul în continuare își dorește mandatul de premier ca să poată să guverneze. PSD, în continuare, vrea să facă ceea ce a început cu moțiunea de cenzură. Să dea jos acest guvern”, a afirmat Vasilescu.

În acest context, ea a criticat modul în care actualul executiv interimar nu face decât să urmărească obiective care nu au legătură cu guvernarea sau cu reformele.

„Credeți-mă, orice guvern este mai bun decât un guvern care nu are niciun fel de putere”, a adăugat liderul PSD.

„Nu avem legislația pusă la punct pentru anticipate”

Potrivit Liei Olguța Vasilescu, alegerile anticipate nu pot fi organizate prin legea 208 / 2015, pentru că apare problema referitoare la adoptarea anumitor unor ordonanțe de urgență care să reglementeze termenele limită pentru depunerea candidaturilor, tipărirea buletinelor de vot, organizarea secțiilor de votare, în special cele din diaspora, dar și alte proceduri electorale care nu pot fi organizate în termen de 3 luni.

„Nu cred că vor fi alegeri anticipate. Nu avem legislația pusă la punct pentru anticipate. Ar trebui să ajungă în Parlament și acolo nu știu câți parlamentari au interesul să voteze. La noi, un scor mai mic decât cel de la ultimele alegeri nu o să fie niciodată. Presupunând că ar fi anticipate, nouă nu ne este teamă, dar ce se întâmplă după? Să presupunem că USR-PNL ar lua 40%, cu cine se aliază, cu AUR sau PSD? Pentru ambele partide există deja aprobări date la partidele lor că nu vor face niciodată alianțe. Cu cine atunci?”, a explicat edilul Craiovei.

Vasilescu a precizat că ordonanțele nu pot fi adoptate de un guvern interimar, iar acestea ar trebui să se întoarcă tot în Parlament.

„În Parlamentul României nu știu câți parlamentari au interesul să voteze”, a estimat Lia Olguța Vasilescu.

Ce scor electoral estimează PSD că ar obține în scenariul alegerilor anticipate

Întrebată dacă PSD se teme de anticipate, Vasilescu a declarat: „Noi un scor mai mic decât cel care a fost luat la ultimele alegeri nu putem să luăm niciodată”, precizând că rezultatul este influențat de organizarea în teritoriu a PSD.

„Nu ne este teamă de alegerile anticipate. Dar ce se întâmplă după? Presupunând că, hai să zicem, polul acesta de dreapta, USR, PNL, ar lua nu 25% cât are în sondaj, ar lua 35%, ar lua 40%. Cu cine se aliază, cu AUR sau cu PSD? Ambele partide au deja aprobări date la partidele lor că nu vor face niciodată alianță” a declarat Lia Olguța Vasilescu.

Întrebată dacă PSD ar guverna cu AUR în cazul unor alegeri anticipate, Lia Olguța Vasilescu a declarat:

„Mi-e greu să vă spun acum, pentru că atunci când intri la guvernare cu un partid ar trebui să fie un partener foarte serios în care să ai încredere, că ceea ce promite se și ține de cuvânt”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.

Cum reglementează Constituția mecanismul alegerilor anticipate

Subiectul alegerilor anticipate a fost amplu dezbătut în ultima perioadă în spațiul public, pe fondul crizei politice generate de căderea guvernului Bolojan și lipsa învestirii unui nou Executiv.

Potrivit Constituției, alegerile anticipate pot fi organizate dacă Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestitură și nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare. Însă decizia finală aparține președintelui României.

„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, prevede legea fundamentală.

Prima solicitare de învestitură care a fost respinsă de parlament a fost Guvernul Veștea a fost respins în Parlament pe 22 iunie, întrunind doar 189 de voturi din cele 233 necesare.