NOTA dată de Corlățean lui Băsescu. „Nu este 8, nu este 9, nu este 10, nu este 5”

Publicat: 29 10. 2012, 10:08
Actualizat: 01 02. 2019, 17:44

Ministrul de Externe Titus Corlățean a declarat că relația sa de colaborare cu președintele Traian Băsescu în privința politicii externe este de nota 7, existând o comunicare în subiectele de interes național, însă fără a exista „un entuziasm deosebit”.

„Este o notă de trecere, în orice caz, dar nu o notă excepțională (…) Dacă doriți, undeva spre 7. Nu este 8, nu este 9, nu este 10, nu este 5. Au fost momente importante și aici mă refer foarte sobru la interesul României, în care a fost nevoie și a fost corect să comunicăm lucruri care nu trebuie neapărat puse în breaking news și puse în toate ziarele, dar așa este corect să fie”, a declarat Corlățean duminică seara, la Antena 3.

El a menționat că e importantă coordonarea cu președintele în privința unor subiecte cum ar fi intersele României în vecinătatea apropiată, în Balcani sau în spațiul estic.

Potrivit acestuia, deși aceastăm comunicare există, ea nu presupune „niciun entuziasm deosebit”, deși din partea sa a evitat să fie incorect

„Altfel spus, un minimum de comunicare instituțională a existat și trebuie să existe. Dar nu există, pe de altă parte, trebuie să recunosc, niciun entuziasm deosebit. Din partea mea, nu există incorectitudine, pentru că nu-mi place să mă joc cu interesele statului român, dar țin foarte mult la ce înseamnă expertiza în Ministerul de Externe, la ce înseamnă pozițiile pe care noi le definim prin evaluare, nu pe genunchi, și ceea ce înseamnă o privire în perspectivă și o evoluție în poziții care au fost statice ale României și în care n-am prea progresat”, a afirmat Corlățean.

De asemenea, el a menționat că anumite evoluții pe teme importante vor necesita „poziții complexe ale României” care trebuie construite interinstituțional, ceea ce „încă este dificil”.

„Vor fi evoluții în anumite poziții ale României în teme importante, poziții, să spunem, complexe, dar pentru asta este nevoie să construim împreună, interinstituțional. Ori, aici, încă este dificil. Trebuie să recunosc”, a spus ministrul de Externe.

Corlățean s-a referit și la documentul privind strategia pentru refacerea imaginii României în străinătate care a dus la discuții contradictorii în ultima ședință CSAT între premierul Victor Ponta și președintele Traian Băsescu.

„O dorință sau o tentație de centralizare la nivelul Administrației Prezidențiale a activității mai multor instituții, începând cu Ministerul de Externe și alte instituții care ar fi trebuit să se raporteze și să raporteze ceea ce fac la capitolul imagine a țării, era o chestiune absolul nefirească și este bine că acest document nu a mai ajuns să fie cu adevărat discutat pe fond”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, o acțiune coordonată pentru imaginea României trebuie dusă în primul rând la nivel guvernamental „pentru că aici sunt pârghiile, aici sunt instituțiile, aici sunt și resursele până la urmă”.

Premierul Victor Ponta a declarat, în 28 septembrie, că a părăsit ședința CSAT deoarece nu a acceptat ca pe ordinea de zi, care i-a fost transmisă cu doar o zi înainte, să fie trecute documente prin care, de exemplu, era înființat „un Megaminister de Externe al Administrației Prezidențiale”.

Acest „Megaminister” ar fi urmat să funcționeze sub forma unui oficiu din structura Administrației Prezidențiale care să coordoneze Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Europene, serviciile publice de radio și televiziune, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat pentru refacerea imaginii României în străinătate.

Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu a precizat săptămâna trecută că el este autorul strategii privind diplomația publică pentru refacerii imaginii României în străinătate, aflată pe agenda ultimei ședinței CSAT și care a fost invocată de premierul Ponta, fiind cauza plecării sale de la acea ședință.

„Inițiativa pe care nu «niște consilieri prezidențiali» au elaborat-o, ci eu cu nume și prenume, este de natură să adune laolaltă toți vectorii decizionali (instituțiile statului care oricum ar fi trebuit să se ocupe de această problemă cel puțin de la aderare și până astăzi) pentru elaborarea unor direcții de acțiune sectorială pe toată plaja de concurență internațională a României, din perspectiva percepției. Este un spațiu care elaborează niște concluzii împreună cu reprezentanții (de factură tehnică) instituțiilor de linie și încredințează aceste concluzii Guvernului pentru a fi implementate”, spune șeful Cancelariei prezidențiale, într-un articol postat pe blogul său.