Noua Lege ANI, protecție sporită pentru demnitarii verificați de inspectorii de integritate. Ultima variantă a jalonului PNRR
Proiectul noii legi ANI, jalon important din PNRR, a fost depus marți în Parlament, a anunțat liderul PSD, Sorin Grindeanu într-o conferința de presă. Forma finală a actului normativ rămâne în dezbatere politică. Grindeanu a precizat că va discuta miercuri modificările de ultimă oră cu conducerea Agenției Naționale de Integritate pentru a verifica dacă noile prevederi nu reduc competențele instituției.
GÂNDUL are, în exclusivitate, varianta de ultimă oră a legii ANI, în forma în care a fost depusă pentru adoptare în forul legislativ. Liderul social-democrat spune că vrea să se asigure că proiectul inițiat de parlamentarii partidelor care asigură interimatul la guvernare nu „știrbește” din atribuțiile Agenției Naționale de Integritate. El a precizat luni că vrea să se asigure că cei din USR care au „probleme cu legea” nu vor profita de urgența PNRR ca să scape de consecințele legii. Proiectul de lege poate fi citit integral AICI.
Grindeanu va discuta miercuri cu conducerea ANI amendamentele de ultimă oră
„O să ne uităm pe ea şi vedem dacă avem amendamente sau nu. Mâine o să am o întâlnire cu conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, să văd dacă propunerea care vine dinspre parlamentarii puterii nu cumva ştirbeşte din competenţele Agenţiei Naţionale de Integritate. O să vă transmit concluziile întâlnirii cu cei de la ANI”, a declarat marți liderul PSD, după ce a precizat că a aflat că legea a fost depusă în Parlament.
Sorin Grindeanu a declarat luni că PSD așteaptă să vadă proiectul de modificare a Legii Integrității, a mai spus care a lansat un atac la adresa președintelui USR. Dominic Fritz a pierdut un proces cu ANI care l-a declarat în conflict de interese.
”Îmi doresc ca cei din USR să înțeleagă că nu se pot folosi de urgența PNRR pentru a scăpa de problemele cu legea pe care le au liderii lor. Acest lucru ar fi inadmisibil și n-ar avea votul nostru”, a mai declarat liderul PSD”.
Proiectele din PNRR trebuie finalizate până la 31 august pentru ca România să nu piardă fondurile. Potrivit unui anunț făcut de premierul interimar Ilie Bolojan pe 7 iulie, România mai are de încasat 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi.
Declarațiile de avere și interese nu mai sunt publice
Documentul – proiectul de lege ANI – cere procedură de urgență, iar expunerea de motive leagă explicit proiectul de Jalonul 431 — „adoptarea și intrarea în vigoare a legislației consolidate privind integritatea”.
Printre cele mai importante modificări prevăzute în ultima variantă a proiectului se numără schimbarea regimului declarațiilor de avere și de interese. Acestea nu vor mai avea caracter public, urmând să fie păstrate confidențial de Agenția Națională de Integritate pentru o perioadă de șapte ani. Proiectul redefinește și informațiile cuprinse în declarațiile de avere, în contextul punerii legislației în acord cu decizia Curții Constituționale.
Protecție sporită pentru demnitarii cercetați pe legea integrității
O altă modificare importantă vizează procedura controalelor desfășurate de inspectorii de integritate. Proiectul introduce garanții procedurale suplimentare pentru persoanele evaluate, care trebuie informate și invitate să își prezinte punctul de vedere. Nerespectarea acestei proceduri poate atrage nulitatea absolută a raportului de evaluare. Totodată, sunt introduse reguli mai stricte pentru sesizările adresate ANI: cele anonime sau fără datele de identificare ale autorului pot fi clasate, însă Agenția se poate autosesiza dacă informațiile primite indică posibile încălcări ale legislației de integritate.
În același timp, noua legislație extinde și clarifică aria de competență a ANI, incluzând explicit, alături de controlul averilor, incompatibilităților și conflictelor de interese, atribuții privind sistemul PREVENT, protecția avertizorilor de integritate și restricțiile aplicabile înainte și după ocuparea unor funcții publice. Proiectul intervine și asupra regimului incompatibilităților pentru anumite categorii de persoane care exercită funcții publice sau reprezintă statul în conducerea întreprinderilor publice.
Ce transmite Ministerul Justiţiei cu privire la acuzaţiile voalate ale liderului PSD
Ministerul Justiţiei, condus interimar de Cătălin Predoiu, a emis, săptămâna trecută, un punct de vedere în care subliniază că modificările legislative au loc în „vederea aducerii la îndeplinire a Jalonului 431 din PNRR- Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate, al cărui obiectiv se referă la „intrarea în vigoare a legilor consolidate din materia integrității”. Ținta PNRR vizează actualizarea și, respectiv, consolidarea legislației în materia integrității gestionate de Agenția Națională de Integritate”.
„De asemenea, această reformă are un rol important în procesul de aderare a României la OCDE, contribuind la alinierea cadrului național la standardele și bunele practici ale Organizației în domeniul integrității publice.
România a fost invitată să prezinte stadiul adoptării reformei la următoarea reuniune a Grupului de lucru pentru integritate publică și anticorupție (PIAC) al OCDE.
OCDE a subliniat că reforma sistemului declarațiilor de avere și de interese trebuie să asigure publicarea acestora în mod proporțional cu nivelul de decizie și cu gradul de expunere la risc al oficialilor publici, păstrând un echilibru adecvat între transparență, integritate și protecția drepturilor fundamentale, în acord cu decizia Curții Constituționale nr. 297/2025.
În acest scop în anul 2022 a fost constituit un grup de lucru interinstituțional format din reprezentanții Agenției Naționale de Integritate și ai Ministerului Justiției. Grupul de lucru a identificat deficiențele și problemele legate de aplicarea, interpretarea sau necesitatea punerii în acord a legislației cu deciziile pronunțate fie de instanța de contencios constituțional fie de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Ca urmare a fost elaborat un proiect de act normativ care vizează modificarea și completarea celor 4 legi în materia integrității:
– Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;
– Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative;
– Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative;
– Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
Recent, în urma unor runde de discuții legate de proiect, a rezultat o formă consolidată pe baza unui acord al Ministerului Justiției și Agenției Naționale de Integritate pe conținutul și forma proiectului.
Ministerului Justiției este deschis pentru a primi și analiza amendamente din partea partidelor parlamentare, pentru a definitiva proiectul de lege.
În acest context, Ministerul Justiției a primit deja o serie de propuneri de amendamente din partea PNL, USR si UDMR aflate în analiză și dezbatere cu formațiunile politice care le-au formulat.
Deși Guvernul are capacitate limitată, neputând să propună proiecte de lege, demersurile și diligențele Ministerului Justiției de finalizare a proiectului se încadrează în sfera atribuțiilor și competențelor legale ale ministerului și într-un principiu al continuării activității tehnice de elaborare legislativă, indiferent de situația politică si constituțională.
Capacitatea constituțională limitată a Guvernului nu afectează capacitatea funcțională a Ministerului Justiției de elaborare a proiectelor de acte normative.
Precizam că, între altele, proiectul va include un articol la dispozițiile tranzitorii și finale, care reia și exprimă un principiu al aplicării legii în timp, în sensul că prezentul proiect se aplică pentru viitor, fără să aibă efect cu privire la cazurile trecute legate de problematica Agenției Naționale de Integritate”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Justiţiei.