Planul Guvernului Tomac pentru Republica Moldova: „Cetățenie 365”, „Invest Moldova” și susținere pentru aderarea la UE

Programul de guvernare al echipei premierului desemnat Eugen Tomac propune o accelerare a integrării instituționale dintre România și Republica Moldova. În esență, conține măsuri pentru creșterea convergenței economice și sociale și susținere „fără echivoc” a procesului de integrare europeană a Chișinăului.

Programul „Cetățenie 365” promite accelerarea obținerii cetățeniei române

Programul conține măsuri care vizează simplificarea obținerii cetățeniei române, stimularea investițiilor peste Prut și eliminarea unor bariere administrative. Pe termen lung, documentul vorbește despre armonizarea legislației și crearea unui spațiu educațional și cultural comun, în linie cu obiectivul susținerii integrării europene a Chișinăului.

Concret, documentul prevede crearea unui program „Cetățenie 365”, care urmărește reducerea timpilor de soluționare a dosarelor de cetățenie și digitalizarea procedurilor. Măsura vine pe fondul criticilor repetate privind durata mare de procesare și numărul ridicat de cereri depuse de cetățenii moldoveni eligibili.

De altfel, Eugen Tomac a povestit recent, după ce a fost desemnat să formeze Guvernul, că s-a născut în comuna Babele, din sudul Basarabiei, într-o familie care și-a păstrat identitatea românească de-a lungul generațiilor. Acesta a amintit că bunicii săi s-au născut în aceeași localitate, într-o perioadă în care teritoriul făcea parte din România. El a vorbit cu lacrimi în ochi și de momentele în care mergea desculț spre frontieră în copilărie și privea cu ură sârma ghimpată care despărțea localitatea sa de România.

Stimularea investițiilor românești peste Prut

Programul „Invest Moldova” urmărește stimularea investițiilor românești peste Prut și consolidarea legăturilor economice dintre cele două state. România este deja unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Republicii Moldova, iar autorii programului propun folosirea capitalului românesc ca instrument de apropiere economică și de susținere a dezvoltării. De asemenea, recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale ar facilita mobilitatea forței de muncă și ar reduce obstacolele birocratice pentru specialiștii care doresc să lucreze de o parte sau de alta a Prutului.

Un alt obiectiv este armonizarea legislației audiovizuale și facilitarea accesului reciproc pe piața media, măsură justificată prin necesitatea consolidării spațiului informațional în limba română și combaterii dezinformării și influențelor externe ostile, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de competiția informațională din estul Europei.

Armonizare instituțională și legislativă pe termen lung

Pe termen lung, programul  propune armonizarea legislației dintre România și Republica Moldova, precum și crearea unui spațiu educațional comun, cu elemente precum curricula comună și extinderea mobilității academice. Aceste inițiative urmăresc apropierea standardelor instituționale și pregătirea Republicii Moldova pentru integrarea în structurile europene.

“Orice român de bună-credință, indiferent de care parte a Prutului locuiește, privește tema unirii celor două state ca pe un proces firesc”, spunea Tomac în ianuarie 2026 într-un interviu. El a declarat în repetate rânduri că  „obiectivul zero pentru noi și pentru Republica Moldova este susținerea, prin toate mijloacele, a accelerării procesului de integrare europeană”. Această viziune se reflectă și în programul de guvernare. Dar, în ansamblu, măsurile descrise nu vizează o unificare politică, ci o integrare sectorială și instituțională progresivă, prin conectarea sistemelor economice, educaționale, culturale și administrative ale celor două state.