Povestea ANULĂRII ALEGERILOR prezidențiale 2024. Cronologia evenimentului unic în istoria postdecembristă
Sfârșitul anului 2024 avea să aducă o premieră istorică pentru România, anularea unor alegeri. Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe buletinul de vot se regăseau 14 candidați. Printre ei se număra și Călin Georgescu, un candidat independent care avea să producă cea mai mare surpriză din istoria alegerilor prezidențiale postdecembriste.
Ziua de 24 noiembrie a decurs normal, cu toți cei 14 candidați care au mers la secțiile de votare pentru a își exprima opțiunea și cu celebrele mesaje de îndemn la vot pentru cetățeni. Finalul zilei, însă, avea să aducă marea surpriză.
La ora 21:00 apar mult așteptatele exit-poll-uri. Pe primul loc se clasează Marcel Ciolacu (PSD), iar pe locul doi, Elena Lasconi (USR). Marea surpriză, care va surprinde și mai mult peste câteva ore, este clasarea pe locul trei a lui Călin Georgescu. Vine pe locul patru George Simion (AUR) și de-abia pe locul cinci Nicolae Ciucă (PNL). La aflarea exit-poll-ului, Mircea Geoană, care a obținut puțin peste 5%, își anunță retragerea din politică.
Miezul nopții aduce surpriza: Călin Georgescu
Orele curg, însă, și încep să fie centralizate primele procese verbale. Marcel Ciolacu pare să își consolideze prima poziție din exit-poll. Însă nu pentru mult timp. La ora 23:40, Călin Georgescu urca pe prima poziție, pe care și-a păstrat-o până la finalizarea numărătorii. Lupta se dădea acum pentru locul doi, între Marcel Ciolacu și Elena Lasconi.
Competiția dintre ei a fost una extrem de strânsă, decisă până la numărarea voturilor din ultimele secții din diaspora. De dimineață, după centralizarea tuturor proceselor verbale, era oficial: Elena Lasconi îl depășea cu aproximativ 2.700 de voturi pe Marcel Ciolacu și se califica în turul doi, alături de Călin Georgescu. Acesta din urmă avea un avans de 348.000 de voturi față de liderul USR.
După primul tur, românii aveau în față situații extrem de surprinzătoare:
- un independent pe care sondajele de opinie îl cotau cu maximum 10% înainte cu trei zile de alegeri reușește să câștige primul tur cu un scor zdrobitor;
- candidatul PSD nu reușește să se califice în turul II pentru prima dată după Revoluție;
- percepția „votul meu nu contează” este combătută de rezultatul votului: doar puțin peste 2.700 de voturi în plus au calificat-o pe Elena Lasconi în turul II.
Contestațiile de la CCR aduc primele tensiuni
Totuși, ce avea să urmeze nu a putut fi anticipat de nimeni. Trei zile mai târziu, pe 27 noiembrie, Sebastian Popescu (PNR) și Cristian Terheș (PNCR) depun câte o contestație de anulare a alegerilor la Curtea Constituțională a României.
Pe de o parte, Sebastian Popescu reclama o fraudă a independentului Călin Georgescu, pe care îl acuza că a folosit ferme de boți și că „a ascuns sursele de finanțare, a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online în care se promova drept omul mesianic care se luptă cu mâinile goale și cu ZERO lei bani de campanie, cu întreg sistemul politic din România. S-a promovat drept candidatul corect și cinstit, numai bun de votat de români, în timp ce el a fraudat legea electorală prin finanțare ilegală a întregii campanii electorale, având susținere din afara granițelor țării, din partea unor entități statale cu scopul de a destabiliza România”, scria Sebastian Popescu în contestația depusă la CCR.
De cealaltă parte, Cristian Terheș acuza că mai mulți membri USR au continuat campania electorală pentru alegătorii de pe continentul american, după închiderea secțiilor din România. Cristian Terheș susținea și că în mai multe secții de votare au existat voturi pentru Ludovic Orban care au fost trecute „din pix” în contul Elenei Lasconi. Un alt motiv invocat de Cristian Terheș a fost acela că independentul Călin Georgescu a folosit „o serie de boți care continuu chemau oamenii să iasă la vot în ziua votului, lucru interzis”.
România, în situație de criză. Iohannis convoacă CSAT
A doua zi, pe 28 noiembrie, CCR se întrunește și analizează cele două contestații. Pe prima, cea a lui Sebastian Popescu, judecătorii constituționali o resping. Contestația lui Cristian Terheș rămâne în stand-by, asta pentru că CCR decide în unanimitate un lucru care pune pe jar întreaga țară: renumărarea tuturor voturilor valabil exprimate și a celor nule.
Câteva ore mai târziu are loc și ședința CSAT care a schimbat cursul istoriei alegerilor prezidențiale din 2024. În comunicatul de la finalul ședinței se arată faptul că „membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”. Totodată, în comunicat se mai precizează faptul că România a devenit o prioritatea pentru „acțiunile ostile” ale unor actori statali și non-statali, „în special Federația Rusă”.
Comunicatul de presă nu face referire explicită la Călin Georgescu, însă subliniază faptul că „un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală”.
Și inevitabilul s-a produs. Alegerile, anulate pentru prima dată în istorie
La câteva zile distanță, pe 1 decembrie, au loc și alegerile parlamentare. Rezultatul vine cu surprize: trei partide suveraniste intră în Parlament. PSD câștigă cu un scor minim istoric de 22%. AUR se clasează pe locul doi (18%), PNL pe trei (14%), USR pe locul patru (12%). Clasamentul a fost completat de SOS România (7%), și POT și UDMR, cu câte 6%.
A doua zi, pe 2 decembrie, Curtea Constituțională venea cu o decizie prin care părea că scrutinul prezidențial își urmează cursul firesc. Judecătorii constituționali validau primul tur și dădeau, astfel, startul campaniei electorale pentru turul II programat pe 8 decembrie între Călin Georgescu și Elena Lasconi. Astfel, contestația lui Cristian Terheș era respinsă de CCR.
Pe 4 decembrie, românii au avut ocazia să citească rapoartele prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie, după ce președintele Klaus Iohannis le-a desecretizat. Acest demers a făcut ca mai multe plângeri să fie depuse din nou la CCR pentru anularea alegerilor.
Două zile mai târziu, pe 6 decembrie, Curtea Constituțională dădea decizia care va rămâne în istoria României: alegerile prezidențiale erau anulate și urmau să fie organizate de la zero. Hotărârea a fost luată cu unanimitate de voturi, iar la baza sa au stat documentele desecretizate din cadrul ședinței CSAT.
„Ce fac eu?”, întreba Iohannis. Tot el a venit și cu răspunsul
A urmat un val de critici din partea celor doi candidați calificați în turul II. Călin Georgescu a declarat că se va adresa în instanța, ceea ce a și făcut ulterior. De cealaltă parte, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a ieșit cu o declarație de presă și a precizat că decizia CCR trebuie respectată. Mai mult, acesta transmitea că rămâne în funcție până la alegerea unui nou președinte.
„În primul rând, urmează, după validarea alegerilor parlamentare, care au avut loc între timp, convocarea noului Parlament, convocarea de consultări cu partidele parlamentare și constituirea noului Guvern al României după alegerile parlamentare. Noul Guvern al României va stabili noi date la care se vor desfășura cele două tururi ale alegerii Președintelui României. Deci, încă o dată, se convoacă noul Parlament, se alege noul Guvern, noul Guvern stabilește când vor avea loc alegerile prezidențiale în noua variantă.
Ce fac eu? În Constituția României, citim la Articolul 83, alineatul 2: «Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales». Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici. Și nu, nu voi fi Prim-ministru al României, nu doresc să fiu Prim-ministru al României, nu doresc decât să duc acest mandat la un bun sfârșit”, declara Klaus Iohannis la acel moment.
Hotârârea CCR a fost primită cu reticiență, în principal de românii din diaspora, acolo unde votul începuse deja de câteva ore. Secțiile s-au închis imediat, iar cei care așteptau la coadă pentru a vota au fost revoltați.
Guvern nou, același prim-ministru
A urmat o perioadă de negocieri politice pentru formarea unei noi coaliții de guvernare și a unei majorități parlamentare. După discuții aprinse și negocieri la sânge, PSD, PNL, UMDR și reprezentanții minorităților naționale anunță că au format o nouă coaliție și își asumă guvernarea. Hotărârea a fost făcută publică pe 23 decembrie, printr-o declarație în Parlament a liderilor celor patru grupări. Aceștia anunțau atunci că au convenit să aibă și un candidat comun la noile alegeri, pe Crin Antonescu.
„Nu va fi un mandat ușor pentru viitorul Guvern, dar așteptarea românilor este, de asemenea, pentru reforme, pentru transparență, pentru reducerea cheltuielilor bugetare și, nu în ultimul rând, așteptarea mediului de afaceri este pentru o predictibilitate și sustenabilitate financiară”, spunea atunci Marcel Ciolacu, președintele PSD.
„Una din prevederile acestui protocol este și desemnarea unui candidat unic la funcția de președinte al României. Am convenit prin consens ca acest candidat să fie Crin Antonescu”, adăuga Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL de la acea vreme.
„Această coaliție propune să recâștigăm încrederea cetățenilor”, declara și Kelemen Hunor, președintele UDMR.
„Am aderat la această coaliție din dorința de stabilitate și din dorința păstrării unui parcurs ferm euro-atlantic”, spunea și Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităților naționale.
Iohannis l-a uns din nou premier pe Ciolacu. Un nou slogan ia naștere
În aceeași zi, Klaus Iohannis anunța că este de acord cu această coaliție și cu propunerea de premier în persoana lui Marcel Ciolacu. România avea, astfel, un nou Guvern.
„Faza negocierilor pentru noul Guvern s-a încheiat. Coaliția proeuropeană, formată din PSD, PNL, UDMR și Minorități, s-a hotărât să construiască o majoritate și un Guvern. Astăzi deja, în Parlament, s-a verificat această majoritate și este certă. Coaliția proeuropeană mi-a propus un candidat pe care am decis să-l accept. În consecință, desemnez pentru poziția de Prim-ministru al Guvernului României pe domnul Marcel Ciolacu”, declara Klaus Iohannis.
De cealaltă parte, Călin Georgescu apela la instanțele de judecată pentru a cere reluarea turului II. Este și momentul în care ia naștere celebrul slogan „turul II, înapoi”.
Călin Georgescu pierde, initial, la Curtea de Apel București, iar mai apoi face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde, de asemenea, pierde. Câștigătorul primului tur de scrutin al alegerilor anulate își încearcă norocul și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), unde pierde și de această dată.
Calendarul noilor alegeri
Între timp, noul Guvern condus de Marcel Ciolacu adopta pe 16 ianuarie 2025 ordonanța de urgență pentru organizarea noilor alegeri prezidențiale. Pe lângă calendar, ordonanța include și amenzi pentru platformele de socializare care nu respectă regulile electorale.
„Aşa cum am promis, vom stabili astăzi data alegerilor pe 4 mai. De asemenea, pe 4 mai vor avea loc și alegeri parțiale locale pentru conducerea unui consiliu judeţean, pentru conducerea unui municipiu reşedinţă de judeţ, a trei oraşe şi, până în acest moment, a 13 comune.
Am venit cu modificări, astfel încât regulile să fie aceleaşi pentru toţi candidaţii şi să nu mai avem această practică pe care am avut-o la ultimele alegeri, în care un instrument social media a favorizat un anumit competitor. Am introdus și amenzi drastice, respectiv de până la 5% din cifra de afaceri, iar la anumite corporații, această amendă ar putea ajunge la multe miliarde de euro”, preciza Marcel Ciolacu.
OUG a pus în dificultate puterea la Senat
Ordonanța a ajuns și în Parlament, acolo unde a fost adoptată tacit de Senat, asta deși proiectul de lege pentru adoptarea ordonanței de urgență a fost supus la vot. Totuși, pentru că puterea nu a reușit să își mobilizeze parlamentarii, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi. Președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, însă, a anunțat că, deși nu a fost adoptată la vot, ordonanța de urgență va trece tacit de Senat, ceea ce a atras nemulțumirea opoziției.
Ordonanța de urgență a fost extrem de criticată, în special, pentru regulile de vot stabilite pentru diaspora. În străinătate, românii pot vota duminică doar până la ora 21:00 locală din România. În zilele de vineri și sâmbătă, însă, pot vota până la ora 21:00 locală din fiecare țară în parte.
Bolojan aruncă bomba după patru luni: „Toate documentele au fost desecretizate”
De la anularea alegerilor au existat discuții constante despre faptul că documentele desecretizate din ședința CSAT nu ar reprezenta destule dovezi care să susțină anularea alegerilor. Inclusiv politicieni au declarat că se așteaptă la probe în plus. Pe 8 aprilie, însă, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan, președintele interimar al României, transmitea că toate dovezile au fost deja desecretizate.
„Toate documentele au fost desecretizate, care ţin de partea de alegeri, care au fost înaintate CSAT. Prin urmare, declaraţiile care au loc în acest context şi le asumă fiecare dintre cei care declară şi vă rog să le adresaţi întrebări clarificatoare, dacă este cazul. (…) Toate datele care au fost la dispoziţia CSAT au fost desecretizate”, declara Ilie Bolojan, președintele interimar al României.
Un judecător a încercat „s-o întoarcă ca la Ploiești”. Nu i-a mers
Când totul părea că a ajuns pe o linie de plutire, pe 24 aprilie 2025 apare o hotărâre a Curții de Apel Ploiești care reînvie sloganul „turul II, înapoi”. Este vorba despre o sentință pronunțată de judecătorul Alexandru Vasile prin care a anulat hotărârea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale.
„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024”, se arată în minuta deciziei de la Curtea de Apel Ploiești.
VEZI ȘI: ÎCCJ a ANULAT decizia Curții de Apel Ploiești prin care se suspendă anularea alegerilor
Decizia nu a fost, însă, definitivă și a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție de CCR și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Curtea Supremă a admis cele două recursuri și a desființat hotărârea pronunțată de judecătorul Alexandru Vasile. Astfel, alegerile prezidențiale din 2024 rămân anulate și scrutinul pentru noul președinte al României are loc, în primul tur, duminică 4 mai 2025.
FOTO: Mediafax / Andreea Alexandru & Alexandru Dobre
CITEȘTE ȘI: