POVESTEA FUGARULUI BOLDEA – de la tânără speranță în politică la urmărit internațional

"Imperiul Boldea" din Galați a fost construit printr-un lung șir de controverse. Artizanul acestei construcții este Mihail Boldea, care a făcut astfel încât să atragă tot timpul diverse scandaluri în zona publică și să amestece afacerile de familie cu cele publice și chiar instituționale.

„Imperiul Boldea” din Galați a fost construit printr-un lung șir de controverse. Artizanul acestei construcții este Mihail Boldea, care a făcut astfel încât să atragă tot timpul diverse scandaluri în zona publică și să amestece afacerile de familie cu cele publice și chiar instituționale.

Dincolo de faptele care au atras atenția procurorilor, există câteva episoade care îl au ca personaj central pe Mihail Boldea și care au fost consemnate de-a lungul timpului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Mama profesoară, tatăl muncitor la combinat

Mihail Boldea are 36 de ani și provine dintr-o familie obișnuită, mama fiind profesoară la un liceu din Galați, iar tatăl său muncitor la combinat. Are doi frați, Valentin și George Ștefan. Ambii au terminat Medicina, primul fiind șeful Direcției de Sănătate Publică din Galați, iar celălalt fiind administrator al mai multor societăți comerciale.

După ce a urmat cursurile Liceului „Vasile Alecsandri ” din Galați, Mihail Boldea a urmat Facultatea de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pe care a absolvit-o în 1998, iar în anul 2008 și-a dat masteratul în științe penale. Încă de la încheierea facultății a intrat în avocatură ca stagiar, lucrând sub îndrumarea unui avocat recunoscut din Galați, iar în 2000 și-a deschis propriul cabinet. A intrat în atenția publică după ce a intervenit în dosare cu notorietate, în multe dintre acestea fiind implicate și persoane cunoscute ca făcând parte din lumea interlopă. Este vorba despre nume precum Marian Ivan, asasinat în 2008, sau frații Corduneanu din Iași. Are însă și apariții în dosare cu cauze serioase, cum ar fi cel privind greva angajaților de la ArcelorMittal Galați, în care i-a ajutat pe avocații care susțineau cauza administrației combinatului siderurgic. Nu a durat mult până când a ajuns să fie unul dintre cei mai cunoscuți apărători din Baroul Galați. A ajuns și asistent universitar, atât la Universitatea „Dunărea de Jos”, cât și la universitatea privată „Danubius”.

O comună fără consiliu local din cauza familiei Boldea

Comuna Pechea, de unde provine tatăl lui Mihail Boldea, a rămas, după precedentele alegeri locale, fără consiliu local din cauza unei dispute în familia Boldea. Tatăl deputatului, Gheorghe Boldea, și un văr al acestuia, Iancu Boldea, au candidat pe listele aceluiași partid, PNL. Iancu Boldea pentru funcția de primar, iar celălalt ocupa locul secund pe listă și obținuse promisiunea că va deveni viceprimar, în situația în care rezultatul alegerilor ar fi fost unul bun. După alegerile câștigate de cei doi Boldea, proaspătul primar nu și-a ținut însă promisiunea și, mai mult, l-a dat afară din partid pe Gheorghe Boldea. A depus jurământul de primar, dar și pe cel de consilier local, pentru a bloca astfel locul tatălui lui Mihail Boldea. Acesta din urmă merge în instanță pentru a-și susține cauza. Un conflict de familie este târât astfel în spațiul public, iar orgoliile celor doi aruncă în aer administrația uneia dintre cele mai mari comune din județul Galați. Altfel spus, timp de câteva luni, consiliul local nu a funcționat. Problema avea să se rezolve după un proces cu mai multe termene și după intervenția Prefecturii. În cele din urmă, Gheorghe Boldea reușește să devină consilier local la Pechea, funcție pe care o ocupă și în prezent.

Sănătatea gălățeană, în mâinile unui doctor de țară


sursa: Galatipenet

Un alt Boldea, Valentin, fratele mai mare al deputatului, a ajuns într-o funcție importantă după ce PDL a câștigat alegerile. Astfel, în 2009 Valentin Boldea, care era medic de familie în comuna Corni, a ajuns la conducerea Direcției de Sănătate Publică (DSP) Galați. Boldea a fost numit la șefia la DSP după ce această funcție fusese ocupată de medici renumiți în Galați. Valentin Boldea a fost plasat inițial într-un post interimar, cu susținerea PDL Galați. În luna august a anului 2010 a fost schimbat din funcție în urma reorganizării direcțiilor de sănătate publică din țară. În ianuarie 2011, Valentin Boldea a revenit la conducerea DSP Galați, în urma unui concurs, el fiind susținut de organizația județeană Galați a PDL. Partidul a continuat să îl susțină pe Valentin Boldea, deși fratele său deputat intrase deja în conflict cu șefii de partid. A fost, de fapt, un joc „de-a susținerea” politică. Mai întâi, revenirea lui Boldea la DSP devenise o incertitudine, tocmai din cauza suportului politic pe care partidul ba i-l oferea, ba i-l retrăgea. Doctorul a prezentat însă public un document scris prin care PDL își oferise suportul în ceea ce îl privește. De la acel moment, Valentin Boldea a continuat să fie șeful Direcției de Sănătate Publică.

Ascensiunea sa în PDL

În 2002, când era deja avocat cu notorietate în Galați, Mihail Boldea s-a înscris în PD. După doi ani, în 2004, el a devenit liderul organizației județene de tineret a PD Galați. A avut o ascensiune fulminantă și s-a impus în structurile de conducere ale filialei locale a PDL. În 2008, partidul îl desemnează candidat într-un colegiu destul de dificil din Galați, colegiu care cuprinde cea mai săracă zonă a orașului. Argumentele liderului PDL Galați, Mircea Toader, cel care l-a susținut, au fost acelea că este vorba despre un tânăr ambițios, de viitor. Mihail Boldea a reușit să își și susțină financiar o campanie electorală destul costisitoare. El a avut cel mai mare sediu de campanie dintre toți candidații, acest sediu transformându-se apoi în cabinet parlamentar. După ce a fost ales deputat, Boldea a ajuns vicelider de grup al parlamentarilor PDL din Camera Deputaților, secondându-l pe Mircea Toader.

În timpul mandatului său de parlamentar, însă, Mihail Boldea a început să lanseze declarații supărătoare pentru Emil Boc. Atacurile lui s-au întețit, iar în cele din urmă, la sfârșitul anului 2011, Boldea și-a încheiat afacerile politice cu PDL. El a demisionat din partid după ce a lansat acuzații referitoare la lipsa de democrație din partid, arătând cu degetul spre șeful de filială locală, Mircea Toader și spre colegi de filială (senatorul Marius Necula).

Cacealmaua „Croitoreasa neconstituțională”

Mihail Boldea a oferit însă și episoade spectaculoase, care ar putea părea amuzante dacă nu am vorbi din nou despre instituții ale statului forțate să arbitreze idei năstrușnice. În anul 2007, o croitoreasă din Galați, Manuela Golîmba, devenea primul cetățean român care a depus o acțiune în instanță împotriva Ordonanței de Guvern prin care se amână data alegerilor europarlamentare. „Am hotărât să dau Guvernul în judecată pentru că am fost lezată de amânarea alegerilor. Cred că a venit timpul ca lucrurile în țara asta să se grăbească un pic și să fie așa cum ar fi trebuit să fie”, anunța croitoreasa la primul termen al procesului. Câteva luni mai târziu, acesta susținea însă că acțiunea nu îi aparține și că întreg jocul a fost pus la cale de către avocatul Mihai Boldea, care, printr-un concurs de împrejurări, s-a folosit de o datorie pe care aceasta o avea față de avocat.

Dosare grele cu deznodăminte penale

Numele deputatului Mihail Boldea este legat de mai multe scandaluri imobiliare și tranzacții suspecte cu terenuri și imobile din Galați. O parte dintre aceste afaceri sunt mai vechi, încă din perioada în care Boldea era doar avocat în Baroul Galați și nu ocupa o funcție publică. O parte au ajuns să fie cunoscute după ce acesta a fost ales deputat.

Primul scandal major în care a fost vehiculat numele lui Mihail Boldea a fost intitulat de presa locală „Afacerea Aviasan”. În acest caz, aproximativ 40 de hectare care aparținuseră unui aeroport utilitar din Galați au intrat în proprietatea unor personaje controversate care aveau legături și cu liderul PC Galați, Eugen Durbacă, afacerea derulându-se prin Biroul Notarial „Ciucă & Asociații”, care se regăsește și în actualul dosar al lui Boldea.

Un alt caz controversat în care apare numele deputatului este cel al unui imobil situat în centrul orașului Galați, care nu fusese revendicat și care se afla în proprietatea Primăriei Galați. În acest caz, intervine un cetățean care susținea că a locuit în acea clădire timp de peste 30 de ani și care cerea ca imobilul să fie trecut în proprietatea sa după principiile uzucapiunii. Se găsesc și doi martori care să confirme acest lucru, iar Primăria pierde imobilul. Reprezentanții Primăriei Galați au acuzat implicarea lui Mihail Boldea și au făcut sesizări către Parchet.

Numele lui Mihail Boldea este legat și de cazul „Eroilor”. Este vorba despre un imobil situat pe strada Eroilor, colț cu strada Domnească din municipiul Galați, este revendicat de către o persoană din județul Constanța care a fost reprezentată de Boldea. În dosar au apărut documente vechi, din 1936, care ar fi trebuit să susțină că imobilul a aparținut familiei constănțeanului. Numai că în acel document din 1936 se arată că imobilul se regăsește pe strada Eroilor, iar strada a fost denumită astfel după 1990. În perioada din care datează documentul acea stradă purta denumirea Codreanu.

Un alt caz, devenit penal și denumit „Morilor”, face referire la tranzacționarea unui imobil din Galați care a aparținut unui bătrân pe care gruparea infracțională construită în jurul lui Mihail Boldea a încercat să îl determine să le cedeze clădirea. Pentru a-l determina pe bătrân să renunțe la imobil, membrii grupării ar fi recurs la violență, astfel că, de frică, bătrânul, în vârstă de 82 de ani, a ajuns să trăiască pe străzi, apoi a fost internat într-un centru social. După ce bărbatul și-a părăsit casa de teamă, membrii grupării au întomit documente false și au mers la notar cu o altă persoană, un om al străzii, pe care au prezentat-o ca fiind proprietarul clădirii. Casa urma să fie vândută de către aceștia, în baza documentelor falsificate, către un consilier municipal din Galați, însă tranzacția a fost întreruptă deoarece acesta din urmă, vecin de multă vreme cu proprietarul real, a realizat că vânzătorii nu aveau nicio legătură cu persoana știută de el. Cazul a fost instrumentat de către procurori, iar mai multe persoane au fost condamnate apoi. Ulterior, aceștia au susținut că Boldea este capul afacerii.

Un alt caz este cel al unui teren de pe strada Tunelului care, prin hotărâri ale instanței, falsificate, a fost vândut de mai multe ori pentru a i se pierde urma. În cele din urmă s-a descoperit că documentele fuseseră falsificate de către Elena Petrea, secretara lui Mihail Boldea.

Toate acestea sunt acum obiectul unor dosare penale în care procurorii arată că există „date și indicii rezonabile în legătură cu participația penală a deputatului Mihail Boldea, în perioada 2006 – 2011, în obținerea unor importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare ale unor imobile, ascunzând situația juridică reală a acestora ori existenței unor convenții comerciale în ceea ce privește bunurile”.

Gruparea infracțională constituită în jurul lui Mihail Boldea a reușit să falsifice o serie de documente oficiale, expertize judiciare, documente care au fost folosite în fața instanțelor de judecată ori a altor instituții și autorități, obținând, în mod fraudulos, dreptul de proprietate asupra unui număr de nouă imobile din municipiul Galați. Potrivit anchetatorilor, Boldea ar fi constituit acest grup infracțional împreună cu Mihaela Cristina Bolboceanu – avocat în cadrul Baroului Galați, Aurica Maria Luchiniuc – membru în cadrul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Galați și fost subprefect al județului Galați, Elena Petrea – secretar în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „Boldea Mihail” și Tănase Petrică.

În 16 martie, în acest dosar judecătorii Curții de Apel Galați au admis propunerea DIICOT și au emis mandate de arestare preventivă pe numele a șase persoane, respectiv Elena Petrea, secretara cabinetului de avocatură al lui Mihail Boldea, Alexandru Bogdan Boza, fost membru PDL, Tudorel Vrânceanu, Sava Lucian Mirică, Carmen Mirică și Ștefan Lazăr. De asemenea, fostul subprefect de Galați Aura Luchiniuc și avocata Mihaela Bolboceanu au primit interdicția de a părăsi localitatea.

Principalul pion, însă, Mihail Boldea, rămas fără imunitate parlamentară, a fugit din țară și este dat în urmărire internațională.

Bogdan Ciucă, deputat PC „Nu am combinații cu Boldea. Nu ne-am vizitat niciodată”

Conservatorul Bogdan Ciucă, al cărui cabinet notarial apare menționat în dosarul „Boldea”, susține că nu a încheiat niciun act pentru Mihail Boldea sau cineva trimis de acesta.

„Nu am nicio afacere cu domnul Boldea. Eu nu i-am încheiat niciun act în care este parte domnul Boldea sau este trimis cineva de domnul Boldea. În biroul meu lucrează 20 de persoane și una dintre persoane a încheiat niște acte și acum este martor. Eu nu știu ce a făcut domnul Boldea, dar înțeleg din toată povestea asta că niciun fals nu este făcut la notar. S-au făcut acte în mai multe birouri notariale”, a declarat pentru gândul Ciucă.

Potrivit acestuia falsurile s-au făcut înainte la Curtea de Arbitraj și la instanța de judecată. El a adăugat că în dosarul Boldea nu sunt contestate actele încheiate la diferite cabinete notariale.

„Nu veți vedea niciun notar ca fiind învinuit și toți sunt martori pentru că ei nu aveau de unde să știe. Actele încheiate sunt în regulă, nu sunt contestate actele de la biroul notarial”, a subliniat conservatorul.

El a precizat că îl cunoștea pe Mihail Boldea, deoarece amândoi sunt gălățeni, juriști și deputați. Bogdan Ciucă a declarat că nu are însă o relație de prietenie cu Boldea.

„Ne știm, ne salutăm, ne cunoaștem, dar nu ne vizităm. Nu am fost niciodată la el acasă. Nu am combinații cu domnul Boldea. Tot ce știu despre acest scandal este ce a apărut în presă”, a descris Ciucă relația pe care o avea cu parlamentarul fugar.

 

Inchide