România poate activa Articolul 4 din NATO după incidentele cu drone. Oana Țoiu spune că poziția față de Rusia trebuie să fie fără echivoc

România are posibilitatea de a solicita activarea Articolului 4 din Tratatul NATO, după seria incidentelor în care drone au pătruns în spațiul aerian național, a declarat ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

Într-o intervenție la Digi 24, Oana Țoiu a precizat că, pe lângă Italia și Marea Britanie, și alte state și-au exprimat solidaritatea cu România, inclusiv Portugalia, țările baltice și Ungaria. De asemenea, oficiala a menționat declarațiile de sprijin venite din partea instituțiilor europene și euroatlantice, inclusiv prin președintele Consiliului European, Antonio Costa, și reprezentanții NATO.

„Noi am comunicat pe parcursul acestor zile discuțiile cu fiecare dintre ei. De altfel, pozițiile publice de suport din partea țărilor aliate, țărilor din Uniunea Europeană, sunt de asemenea publice. (…) Antonio Costa până la NATO, și menționez asta pentru că vorbim de Consiliul și de NATO ca instituții prin vocile publice”, a declarat Oana Țoiu.

În ceea ce privește posibilitatea ca țara noastră să recurgă la activarea Articolului 4 din NATO, Oana Țoiu a afirmat: „România are această opțiune. De asemenea, Articolul 4, în momentul în care a fost invocat în primele atacuri pe care Rusia le-a avut în Crimeea, România a fost una dintre țările cheie în acest proces. De altfel, atunci ar fi fost bine ca întreaga comunitate internațională să fie mai atentă la perspectiva României, perspectiva Poloniei, perspectiva țărilor de pe flancul estic, dar acum suntem într-un moment în care această coordonare aliată se întâmplă continuu. NATO, așa cum știți, a avut ieri o poziție clară față de incidentele din România și continuăm, atât la nivel militar, cât și diplomatic, această coordonare cu aliații. Oricare dintre aliați poate cere activarea Articolului 4 în orice moment în care are nevoie de o coordonare cu aliații, diferită de cea pe care o face în mod constant. Evident că noi avem aceste discuții atât pe palierul militar, cât și diplomatic, zilnic în cadrul NATO. Ieri, NATO a avut o poziție oficială față de incidentele din România și față de angajamentul NATO de a crește capabilitățile de monitorizare și apărare și descurajare pe flancul estic, evident, desigur, și în România și în Marea Neagră. Marea Neagră, de altfel, este un subiect dedicat în interiorul NATO. Înainte de summitul NATO de la Ankara, ultima întâlnire oficială a aliaților a fost dedicată Mării Negre”.

Sprijin militar din partea aliaților

Ministra de Externe a spus că a menționat Portugalia pentru că de acolo au fost achiziționate avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române. De asemenea, Țoiu a explicat că Italia a suplimentat măsurile de securitate prin trimiterea în România a patru avioane Eurofighter Typhoon și a unui contingent de aproximativ 180 de militari, după incidentul cu drona de la Galați.

De asemenea, aceasta a spus că a discutat duminică și cu noul secretar britanic de Externe, Ed Miliband, care a reconfirmat angajamentul Marii Britanii de a participa la misiunile de poliție aeriană. Canada continuă, la rândul său, să contribuie la securitatea regională. Potrivit Oanei Țoiu, la începutul lunii iunie, când a avut loc vizita în România a omoloagei canadiene, Anita Anand, în cadrul discuțiilor s-a vorbit și despre sprijinul militar pe teritoriul nostru.

Statele Unite continuă să ofere sprijin României

Întrebată dacă a primit mesaje de sprijin din partea SUA, Oana Țoiu a spus că dialogul cu autoritățile americane este permanent și că Washingtonul continuă să susțină consolidarea apărării României.

„Avem o discuție frecventă, desigur, și cu aliații noștri din Statele Unite ale Americii și de fiecare dată s-a întâmplat asta. Vă reamintesc, după incidentele trecute, că avem în acest moment pe teritoriul României și inclus în sistemul de operare NATO, radarul MEROPS”, a declarat Țoiu. 

Aceasta a amintit că radarul MEROPS, un sistem dezvoltat de SUA și bazat pe tehnologii de inteligență artificială, a fost integrat în sistemul de apărare al României și în arhitectura operațională NATO în luna iunie, după incidentele anterioare cu drone din zona Constanța–Galați.