Românii ar putea vota la două referendumuri într-o lună: „Este absurd ca președintele să aibă dreptul să ceară consultarea populară”

Publicat: 26 01. 2017, 16:40

„Dacă stau să mă gândesc bine, eu cred că, până la sfârșitul lunii februarie, Parlamentul se poate pronunța pe această inițiativă atât în Senat, cât și în Camera Deputaților. Textul propus nu ridică probleme deosebite. De aceea, chiar cu comisie de mediere, eu cred că putem soluționa această inițiativă legislativă pe procedura inițiativei cetățenești până la sfârșitul lunii februarie, iar asta înseamnă că putem organiza referendumul la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie”, a spus Șerban Nicolae (PSD).

El a menționat că în această speță nu există procedură de contestare și nici procedură de promulgare de către președintele României.

„După consultarea referendară, dacă referendumul este validat și propunerea de adoptare a inițiativei este aprobată de majoritatea celor prevăzuți de lege și care se prezintă la referendum, se introduce în textul Constituției această formulă și atunci lucrurile sunt clarificate. Am putea chiar înainte de luna mai să finalizăm toată această procedură”, a spus Nicolae.

El a mai spus că, potrivit Constituției, prima Cameră care se pronunță în caz de revizuire a Legii fundamentale este Camera Deputaților, urmând ca proiectul adoptat să fie transmis Senatului spre aprobare.

„Inițiativa cetățenească trebuie să intre cât mai curând în procesul de legiferare. Este o inițiativă temeinică, trecută și de decizia CCR, are și avizul Consiliului Legislativ. Din textul Constituției rezultă faptul că prima Cameră care se pronunță este Camera Deputaților, urmând ca după adoptare această propunere să fie transmisă la Senat. Nu e procedura curentă de legiferare, prin primă Cameră sesizată și Cameră decizională. Camerele sunt egale în această privință, astfel încât în cazul în care se adoptă propunerea legislativă în forme diferite sau în cazul în care Senatul respinge textul adoptat de Cameră, se ajunge la procedura medierii”, a menționat senatorul PSD.

Despre măsura referendumului, președintele Comisiei juridice din Senat, Șerban Nicolae, a declarat că în România referendumul este pur consultativ și nu duce la legiferări, el arătând că legiferarea este atributul exclusiv al Parlamentului, definit de Constituție ca unica autoritate legiuitoare. Aceasta după ce ieri președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că măsura este proprie regimurilor totalitare în care „dictatorul vorbește direct cu poporul”. 

„Referendumul în România este pur consultativ. Așa este prevăzut în Constituție și cred că e corect așa. Nu este legislativ. El nu duce la legiferări pentru că, altminteri, ar înfrânge textul constituțional care este deocamdată în vigoare până la revizuire și care spune că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, mandatul imperativ pentru parlamentar fiind nul”, a spus Șerban Nicolae.
 
El a menționat, pe de altă parte, că referendumul este o procedură democratică de consultare populară la care nu trebuie să se renunțe, susținând, totuși, că i se pare absurd ca șeful statului să poată să ceară votul popular, ba chiar și să-și dea cu părerea înainte pe marginea subiectului și să susțină vreuna dintre variante. 
 
„Nu aș renunța la consultarea populară. E adevărat că ea nu ar trebui folosită abuziv. Spre exemplu, este absurd ca președintele României să aibă prin Constituție dreptul de a cere consultarea populară prin referendum, dar să se și antepronunțe și, eventual, să participe și la vreo campanie în favoarea uneia dintre soluții. Asta nu mai e consultare, este și o formă manipulatorie a unuia care nu este obiectiv față de temeiul de consultare. În aceste condiții, eu cred că referendumul trebuie păstrat ca formă de consultare populară nu numai la nivel național, dar și la nivel local”, a mai spus senatorul PSD.