Tăriceanu îi trimite o scrisoare prim-vicepreședintelui CE care l-a criticat pentru atitudinea față de justiție

„Am convingerea că omologul președintelui ÎCCJ din Olanda nu ar fi așteptat ca președintele Senatului să-i ceară demisia pentru fapta sa, ci și-ar fi dat demisia de onoare imediat ce instanța de judecată competentă a decis definitiv și irevocabil achitarea persoanei pârâte de președintele ÎCCJ, ceea ce a echivalat cu un denunț calomnios împotriva unui simplu cetățean”, se menționează în scrisoarea deschisă.
Prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, a declarat, joi, în Comisia LIBE a PE, că i-a spus „foarte clar” lui Călin Popescu-Tăriceanu că nu are voie să îl atace pe șeful ICCJ, însă președintele Senatului a făcut acest lucru.

Tăriceanu spune că poziția sa publică nu a fost un atac la adresa justiției pentru că România mai are multe probleme de rezolvat pentru a fi cu adevărat un stat de drept. „Rezolvarea acestor probleme intră în competența Parlamentului, iar eu îmi folosesc toată influența și prestigiul câștigat după Revoluția din 1989 pentru ca România să fie un stat de drept, după modelul democrațiilor liberale din Europa”, potrivit aceleiași surse.

În 28 mai, CSM a sesizat Inspecția Judiciară pentru a fi făcute verificări privind posibila încălcare a independenței justiției prin afectarea autorității puterii judecătorești și decredibilizarea sistemului judiciar, după ce Călin Popescu Tăriceanu a cerut demiterea Liviei Stanciu și a Laurei Kovesi.

Sesizarea Inspecției Judiciare (IJ) a fost făcută după ce Călin Popescu Tăriceanu, alături de mai mulți colegi din PLR, i-a transmis o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis, în care îi cere „să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcțiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu și Laura-Codruța Kovesi”. Tăriceanu a inițiat acest demers în urma „evenimentului care a avut loc pe 21 mai, când Curtea de Apel București a stabilit definitiv nevinovăția cetățeanului Mariana Rarinca, care a petrecut mai mult de șase luni în arest preventiv, pentru o faptă pe care nu a comis-o și pentru care nu au existat niciodată probe”.

Consiliul Superior al Magistraturii a precizat că prin solicitarea adresată lui Klaus Iohannis, de a dispune înlăturarea, prin demitere ori prin demisie, din funcțiile pe care le ocupă Livia Stanciu și Laura Codruța Kovesi și de a iniția declanșarea unei anchete disciplinare împotriva acestora, senatorii au ignorat principiul constituțional al separației puterilor în stat, acreditând ideea că președintele României poate dispune excluderea din profesie a unor magistrați.

Ana-Maria Lazar, anamaria.lazar@mediafax.ro