Tudorel Toader anunță ABROGAREA articolului din OUG 7 care permitea judecătorilor să devină ȘEFI DE PARCHETE

Publicat: 25 02. 2019, 20:19
Actualizat: 25 03. 2019, 21:22

„Dată fiind această preocupare exprimată, repet, în principal, de către procurori, care au fost nedumeriți la perspectiva de a le fi șef procuror de rang înalt un judecător, ca să curmăm această preocupare, am propus și am convenit cu doamna prim-ministru, cu participanții la dezbaterea de astăzi, să abrogăm complet articolul 54. Ce înseamnă? Înseamnă că se revine la implementarea anterioară, că procurori de rang înalt vor fi doar procurorii care îndeplinesc condițiile legii și să-i numească, procedura de interviu, de selecție și propunere de la ministrul Justiției și să-i numească președintele Republicii, prin decret prezidențial”, a declarat Tudorel Toader, la sediul Guvernului.

Ministrul Justiției a precizat că, prin abrogarea articolului 54 din ordonanța privind modificarea legilor justiției, se abrogă și prevederea potrivit căreia avizul numirii procurorilor de rang înalt este dat de plenul CSM, și nu de Secția pentru procurori a Consiliului.

„Abrogând articolul 54 în integralitatea lui, se abrogă implicit și prevederea care mută competența de la Secția de procurori la plenul CSM-ului. Prin urmare, procurorii aceia care vor dori să devină de rang înalt vor fi evaluați de ministerul Justiției, prin procedură transparentă, vor primi avizul de la CSM, de la Secția pentru procurori, pozitiv sau negativ, după care ministrul va propune președintelui Republicii să-i numească procurori de rang înalt”, a completat Toader.

Ministrul Justiției a precizat că va redacta noul proiect de OUG astfel încât să intre în ședința de Guvern de săptămâna viitoare

„Vom redacta draful de modificare, o OUG de modificare a ordonanței de urgență. Dat fiind faptul că de mâine (marți -n.r.) până joi sunt la Bruxelles, voi redacta proiectul de ordonanță pentru a putea intra vineri, să-l trimitem la CSM, pentru a putea intra în următoarea ședință de Guvern, deci nu de săptămâna asta, de săptămâna cealaltă”, a completat Toader.

Articolul 54 prevedea:

„Alineatul (1) al art. 54 se modifică: (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia, precum și procurorii șefi de secții ai acestor parchete, sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcție sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcția de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”.

La discuțiile de la Palatul Victoria au participat, alături de premierul Viorica Dăncilă și ministrul Justiției Tudorel Toader, președintele CSM Lia Savonea, președintele UNJR Dana Gîrbovan, președintele Asociației Magistraților din România Andreea Ciucă, precum și reprezentanți ai Asociației Procurorilor din România, Inspecției Judiciare și ai Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Memorandum ca proiectele propuse de Guvern să ajungă la CSM cu cel puțin 5 zile înainte

Ministrul Justiției a anunțat că va fi instituit un mecanism de dialog astfel încât proiectele propuse de Guvern să ajungă la CSM cu cel puțin cinci zile înainte, pentru a putea fi analizate, dezbătute și avizate.

 

„Ca o primă soluție este instituirea unui mecanism de dialog, astfel încât CSM, cel care dă avize consultative în probleme de modfiicare a legilor justiției, vom încheia un memorandum astfel încât fiecare proiect de act normativ propus de Guvern să fie transmis la CSM cu cel puțin cinci zile înainte pentru a putea fi analizat, dezbătut și avizat „, a anunțat Toader.

Magistrații din CSM, care au contestat faptul că au primit proiectul de ordonanță de urgență pe modificarea legilor justiției cu o zi înainte ca acesta să fie aprobat în Guvern și, prin urmare, s-au declarat nemuțumiți pentru că nu au avut timp să analizeze actul normativ.

Foto: Hepta