Un cetățean israelian din SUA a cheltuit aproape 3.000 $ pe un bilet de avion pentru a vota împotriva lui Netanyahu. Israelul nu permite votul prin corespondență israelienilor din străinătate

Adam Pines (47 de ani), un cetățean israelian care locuiește în  Los Angeles, a spus că a cheltuit 2.900 de dolari pe un bilet de avion spre Tel Aviv pentru a vota partidul favorit la alegerile pentru Parlamentul israelian. Pe lângă costul biletelor de avion, Pines a cheltuit aproape 3.500 de dolari pe cazare, întrucât hotelurile au impus în pragul alegerilor tarife duble față de perioadele obișnuite.

În ciuda costului imens, el speră că a contribuit la schimbarea cursului viitorului Israelului, care nu le permite cetățenilor care locuiesc în străinătate să voteze prin corespondență.

Un cetățean israelian a cheltuit peste 7.000 $ ca să voteze împotriva lui Netanyahu

Mulți israelieni din SUA sunt nevoiți să traverseze oceane și mări pentru a-și exprima dreptul la vot. Pines a parcurs 12.000 de km pentru că speră că votul său va asigura majoritate parlamentară pentru un alt partid și că-l va înlătura de la putere pe Benjamin Netanyahu, prim-ministrul cu cel mai lung mandat din istoria țării.

⁠⁠Pines este unul dintre cei cel puțin 53.000 de israelieni stabiliți în diverse colțuri ale lumii care călătoresc în țara natală pentru a vota într-un moment decisiv din istoria statului israelian, aflat de trei ani în războaie multiple.

Adam Pines a spus că anterior n-a revenit în țară pentru a vota, dar a simțit că de această dată trebuie să facă călătoria pentru că a considerat că Israelul are nevoie de un nou lider.

Motivele pentru care Netanyahu nu mai este dorit de majoritatea israelienilor aflați în străinătate

„Simt că Israelul și-a pierdut busola morală”, a spus Pines pentru The Telegraph.

El a dezvăluit publicației că evită să le spună altor oameni că este cetățean israelian, din cauza acțiunilor întreprinse de guvernul Netanyahu în Fâșia Gaza, sudul Libanului și în declanșarea războiului costisitor cu Iranul, care a dus la cea mai mare criză petrolieră din istorie din 1979 încoace.

„Bibi a dat dovadă de un eșec în protejarea Israelului, ceea ce a dus la atrocitățile din 7 octombrie. Este un eșec de conducere masiv și fără precedent, mai ales având în vedere toate rapoartele apărute despre încercările de a avertiza Israelul cu privire la acest atac.”

Conform unor relatări, Netanyahu nu a luat măsuri în urma avertismentelor privind un atac dinspre Fâșia Gaza. El a respins aceste afirmații.

Pines a devenit tot mai îngrijorat cu privire la consecințele acțiunilor Israelului pentru comunitățile evreiești și israeliene din întreaga lume. El a declarat:

„Astăzi, nici măcar nu spun că sunt israelian. Este potențial periculos.”

​​Și nu este singurul.Pentru Orit Eyal-Fibeesh, care s-a mutat în Marea Britanie în urmă cu 24 de ani, alegerile reprezintă o ultimă șansă de a salva Israelul de un guvern care, în opinia ei, l-a condus spre dezastru.

Aceasta, care lucrează în sectorul caritabil și locuiește la Londra, a revenit în țară împreună cu soțul și fiul ei, fiecare cheltuind 1.000 de lire sterline pe biletele de avion.

Sondajele sugerează că Gadi Eisenkot îl va înlocui, probabil, pe Netanyahu, devenind următorul prim-ministru al Israelului.

„Se poate spune, fără îndoială, că toți prietenii mei… zboară [în Israel] pentru a vota, deoarece credem că avem o ultimă șansă de a salva Israelul de un guvern cu adevărat dezastruos. Este devastator; creșterea antisemitismului ne afectează viețile și aici. Când am venit prima dată aici, faptul că eram israeliană era un motiv de mândrie, dar acum aud oameni care simt nevoia să ascundă orice simbol evreiesc”.

Războaiele multiple provoacă fenomenul „exodului creierelor”. Tinerii absolvenți și specialiști părăsesc Israelul

Începând cu anul 2023, aproximativ 50.000 de absolvenți israelieni părăsesc țara în fiecare an, alimentând temerile privind un exod al creierelor,  pe măsură ce profesioniști cu studii superioare și persoane cu venituri mari se mută în străinătate.

Foarte mulți cetățeni israelieni sunt nemulțumiți de numărul tot mai mare de victime din Fâșia Gaza (peste 81.000 de morți),  violențele comise de coloniștii israelieni în Cisiordania (numărul atacurilor a crescut la 170 din 27 septembrie) și disputele aprinse privind introducerea serviciului militar obligatoriu.

Israelienii aflați în străinătate sunt chiar preocupați de problema înrolării militare și de scutirea acordată ultra-ortodocșilor, o problemă care a divizat societatea din interiorul Israelului.

Situația s-a agravat în ultimii patru ani

Săptămâna trecută, Heidi Levine, fotoreporter la Washington Post, a fost bătută crunt de coloniștii israelieni,  fiind la un pas de a-și pierde un deget. A doua zi, o delegație de diplomați europeni a fost, de asemenea, atacată.

În perioada premergătoare primelor alegeri de după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, sondajele indică faptul că Netanyahu se află cu 12% în urma principalului său rival, Gadi Eisenkot.

Biroul Central de Statistică estimează că 600.000 de israelieni locuiesc în străinătate, ceea ce înseamnă că miile de cetățeni stabiliți în afara țării ar putea înclina balanța

Prin urmare, este mai probabil ca israelienii care trăiesc în diaspora – proveniți adesea din zone mai liberale, inclusiv din Tel Aviv – să voteze împotriva lui Netanyahu, potrivit The Telegraph.

Despre alegerile din Israel

7,3 milioane de cetățeni israelieni cu vârsta de peste 18 ani au dreptul să voteze. Ziua alegerilor este considerată zi liberă la nivel național.

Pragul minim electoral pentru ca un partid să intre în Knesset este de 3,25%. Sunt necesare 61 de mandate pentru a crea un guvern. Numărul total al mandatelor din Knesset, legislatura unicamerală a Israelului, este de 120.

Mandatul parlamentarilor este de 4 ani. Un cetățean israelian poate să aibă un număr nelimitat de mandate de prim-ministru cât timp are suport din partea unei majorități parlamentare.

Cine are dreptul să voteze?

Pot vota evreii israelieni, palestinienii de cetățenie israeliană, coloniștii israelieni din Cisiordania și Ierusalimul de Est, dar n-au drept de vot palestinienii din Fâșia Gaa, palestinienii din teritoriile ocupate și nici israelienii stabiliți în afara țării.

Majoritatea cetățenilor israelieni care locuiesc în străinătate nu pot vota nici ei, deoarece Israelul nu dispune de un sistem general de vot prin corespondență și impune ca alegătorii să fie prezenți fizic în țară în ziua alegerilor.

Diplomații și emisarii statului constituie o excepție, aceștia votând la misiunile diplomatice israeliene încă de pe 20 octombrie.

Sursa Foto: Facebook