Va testa Bolojan „nervii democrației” pe pachetul #2 fiscal?! Andrei Țăranu: „ANGAJAREA RĂSPUNDERII, doar în situații de extremă tensiune politică”

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, până la finalul lunii iulie, va fi gata cel de-al doilea pachet fiscal menit să reducă cheltuielile statului și deficitul bugetar. Principalele măsuri vizează reducerea numărului și indemnizațiilor membrilor din consiliile de administrație (CA-uri) ale companiilor de stat și reforma administrativă. Însă întrebarea care se pune în acest moment în coaliție este dacă acest nou pachet va fi asumat tot prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament sau va urma traseul legislativ clasic.

Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a testat majoritatea parlamentară, după ce a trecut fără emoții de moțiunea de cenzură inițiată de opoziție, odată ce primul pachet fiscal a fost adoptat prin procedura angajării răspunderii Guvernului. Surse din interiorul PSD sunt însă nemulțumite și spun că o astfel de procedură trebuie să fie „o excepție, nu un obicei”.

Ce spune Constituția?

Potrivit alin. 1, art. 114 din Constituție, „Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege”.

(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Prof. Andrei Țăranu: O asemenea manieră este destul de nedemocratică

În acest context, Gândul a discutat cu profesorul de științe politice Andrei Țăranu, pentru a înțelege care sunt argumentele pro și contra unei astfel de proceduri constituționale. Principalul argument pro este dat de urgența unor măsuri care pot fi implementate imediat, fără a suferi modificări majore.

„Argumentul pro este acela că ai un timp mult mai scurt de a trece pachetul de măsuri și, în al doilea rând, îl scoți din Parlament practic nemodificat, atâta vreme cât el nu este invalidat de o moțiune de cenzură care oricum conduce la căderea Guvernului”, spune Țăranu pentru Gândul.

În schimb, profesorul de științe politice atrage atenția asupra pericolului excluderii Parlamentului din procesul legislativ.

„Însă, ca de obicei, o asemenea manieră este destul de nedemocratică, tocmai pentru că orice hotărâre a Parlamentului, negocierile care trebuie să aibă loc – pentru că de asta se numește Parlament – Parlamentul este un loc de negociere și de discuții asupra unor elemente, și nu totdeauna neapărat opoziția sau chiar opoziția din interiorul Guvernului – ne referim la PSD – au idei care să vină în contradicție cu ceea ce se spune sau se introduce în pachetul de măsuri”.

„Bolojan ar trebui să aibă puterea politică, nu doar cea administrativă, de a conduce și de a negocia coaliția”

Andrei Țăranu amintește de reproșurile aduse Guvernului Boc, care a utilizat excesiv procedura angajării răspunderii, printre care și alegerea primarilor într-un singur tur. Însă riscul procedurii angajării răspunderii este acela că „pot să fie trecute și elemente care sunt la limita autoritarismului”, susține Țăranu.

„Unul din reproșurile care i s-au adus Guvernului Boc în perioada 2010–2012, până când și-a dat demisia, a fost faptul că a trecut în 2 ani 17 legi, unele dintre ele extrem de importante, prin asumarea răspunderii. Unele dintre ele își fac simțite până astăzi efectele, cum ar fi alegerea primarilor într-un singur tur, ca să dăm doar un exemplu. Deci, din acest punct de vedere, pot să fie trecute și elemente nedemocratice. Pot să fie trecute și elemente care sunt la limita autoritarismului și care nu mai pot, după – dacă se schimbă majoritățile – să mai fie reparate vreodată.

De asta, din punctul meu de vedere, angajarea răspunderii trebuie să fie făcută doar în situații de extremă tensiune politică. Nu-mi dau seama dacă este acest moment. Domnul Bolojan ar trebui să aibă puterea politică, nu doar cea administrativă, de a conduce și de a negocia coaliția și să obțină negocierea pe pachetul de măsuri în interiorul coaliției”, adaugă politologul.

Dezechilibrul principiului separației puterilor în stat. Andrei Țăranu: „Pune Parlamentul între paranteze”

Întrebat dacă prin angajarea repetitivă a răspunderii parlamentare s-ar dezechilibra principiul separației puterilor în stat, Andrei Țăranu spune „fără discuții, da”. Mai mult, profesorul de științe politice atrage atenția asupra riscului creșterii opoziției, amintind de perioada USL din timpul tandemului Băsescu–Boc.

„Asta conduce la a pune Parlamentul între paranteze. Practic, majoritatea parlamentară devine doar o mașină de vot și, de obicei, face ca opoziția – oricare ar fi aceea – să fie împinsă într-un colț și să nu mai conteze. Și din punctul ăsta de vedere, din nou, aduceți-vă aminte de perioada 2010–2012, când a făcut ca opoziția să crească nemăsurat după cele 17 asumări de răspundere ale Guvernului Boc. (…)

Faptul este că USL-ul, care era opoziția din momentul respectiv, a câștigat la alegerile parlamentare din 2012 o cifră enormă, și anume 66%, tradus în 77% din ocuparea Parlamentului – adică, de prin anii ’90 nu mai fuseseră obținute asemenea cifre – tocmai pe spatele unei guvernări mult prea autoritare și a unei construcții care s-a dovedit a fi un uriaș cu picioare de lut. 80% din hotărârile Guvernului Boc au fost modificate rapid de Guvernul Ponta”, conchide profesorul Andrei Țăranu.

Executivele care și-au angajat răspunderea în Parlament

Guvernul Boc a bătut recordul (2008-2012)  – 17 asumări de răspundere

Procedura angajării răspunderii a fost utilizată uneori excesiv, alteori deloc, în funcție de premier. De departe, cabinetul Boc a bătut recordul. În perioada 2008–2012 și-a angajat răspunderea de 17 ori, așa cum amintea și profesorul Țăranu.

Cele mai importante legi asumate de cabinetul Emil Boc:

• Legea salarizării unitare
• Legea educației
• Codul Muncii
• Legea pensiilor
• Pachetul de austeritate din 2010 (tăierea salariilor bugetarilor cu 25%, creșterea TVA la 24%)

Guvernul Victor Ponta (2012–2015) a folosit de două ori angajarea răspunderii:

• Legea descentralizării (2013) – respinsă ulterior de CCR
• Legea privind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale (2014) – adoptată

Guvernul Ludovic Orban (2019–2020) și-a angajat răspunderea de trei ori:

• Legea privind alegerea primarilor în două tururi (2020) – care a dus la căderea Guvernului prin moțiune de cenzură
• Abrogarea prevederilor OUG 114
• Corectarea unor măsuri fiscale și economice

Guvernul Marcel Ciolacu (2023-2025) și-a asumat răspunderea o singură dată:

Guvernul condus de Marcel Ciolacu și-a angajat răspunderea o singură dată în Parlament, și anume pe 26 septembrie 2023, pentru adoptarea unui pachet de măsuri fiscal‑bugetare care viza stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii fiscale și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. (detalii AICI)

Sursa colaj: Mediafax + YouTube/ SNSPA

AUTORUL RECOMANDĂ: