Cristian Tudor Popescu
19.03.2014
Puterea Gândului

Îmi plac guzganii împănați cu mascați

Îmi plac guzganii împănați cu mascați
Scriam un text despre Putin și Obama, dar mă opresc, îl termin mai târziu, pentru că simt nevoia să vă comunic un sentiment, stimați cititori. Nu un editorial, nu o analiză, nu o sinteză, nimic logic, nici deontologic, nici măcar rațional.

Un sentiment: îmi plac guzganii împănați cu mascați.

Când îi văd pe băieții cu ciorapi negri pe față luându-i la brațetă în fiecare zi de la Dumnezeu pe guzganii ăștia care nu sunt rozalii, sunt cenușii, sunt olivii, tutunii, umflați, indignați și nevinovați, îmi crește inima. Mafioți ai fotbalului, șefi de CJ, de Cameră de Industrie, ba chiar procurori DNA, procurori DIICOT sau polițiști-șefi mijesc ochișorii când sunt trași afară din vizuină, parcă nevenindu-le să creadă sau, dimpotrivă, calmi ca la o plecare în concediu. Ce bine-i stă lui tataia Vlasov când îi pune polițistul mâna-n cap și îl împinge în mașină. Aș fi vrut să-l văd și ridicând punga cu 200.000 de euro ca pe un crăpcean prins la muscă.

Pentru prima dată în 25 de ani, am impresia că în Republica Socialistă România ceva se schimbă. Nu știu însă cât la sută din „greii” plini de bani din țara asta ar trebui săltați pentru ca schimbarea să rămână ireversibilă.

Oricum, îmi plac guzganii împănați cu mascați.

Inchide